Un grup de kurzi controlează piaţa de legume şi fructe

Poliţia Judeţului Ilfov a anunţat cu multă emfază că în urma descinderilor efectuate la depozitele en-gros de legume şi fructe din jurul Bucureştiului s-au constatat prejudicii în valoare de 1 milion de euro. Pentru cei care cunosc subiectul contrabandei cu legume şi fructe, anunţul de azi al Poliţiei Ilfov este ridicol. Aceste prejudicii de 1 milion de euro constatate de poliţie sunt infime în raport cu sumele uriaşe care sunt obţinute din acest tip de contrabandă. În plus, ceea ce a făcut azi Poliţia în Ilfov este praf în ochi şi pentru că acele camioane confiscate de la en-gros-urile de lângă Capitală, se întorc tot la cei care controlează piaţa de legume şi fructe.

Reţeta este simplă: Poliţia scoate la licitaţie, la preţuri de nimic, mărfurile respective iar cumpărătorii sunt aceiaşi de la care au fost confiscate TIR-urile cu legume şi fructe. Cu singura menţiune că aceştia folosesc pentru a participa la licitaţie alte firme fantomă decât cele cu care au introdus în România legumele şi fructele confiscate.

Toată piaţa de legume şi fructe din România a fost cucerită de importuri controlate de grupul Sahin. Ţăranii români nu mai pot vinde nimic. În schimb, un grup de kurzi, aflat în strânsă relaţie cu actuala şi cu fostele puteri, escamotează taxele, izbutind o evaziune anuală de peste 100 de milioane de euro.

Cumpăraţi o vânătă sau un pepene în ianuarie?Cotizaţi la grupul Sahin. Cumpăraţi mere verzi, roşii cherry, portocale, plătiţi tot la turco-românul Sahin. Vreţi smochine, castraveţi, salată. Tot în buzunarul lui aruncaţi bănuţii. Şi de acolo, mai departe, nici nu vă imaginaţi la cine ajung. Deşi câştigă sute de milioane de euro pe an, turco-românul de etnie kurdă nu apare nici între primii 300, nici între cei 500 de bogaţi ai României. Asta în ciuda faptului că în materie de bani îi spulberă pe toţi. Dar despre grupul Sahin nu zice nimeni nimic. Mai bine îşi taie limba. Sau pleacă din România şi nu se mai uită înapoi.

Grupul Sahin îţi zburleşte părul. Unii zic că ar fi mai periculos decât toate serviciile la un loc.

În timp ce opinia publică românească este intoxicată cu arestările „spectaculoase” a trei primari de mari oraşe şi, mai nou, cu stenogramele convorbirilor unui senator gargaragiu şi şarlatan sau cu descinderile gărzii prin piaţa de gros, sume imense de bani ocolesc bugetul statului român pentru a intra în buzunarele importatorilor şi politicienilor. Motivul pentru care organele de control ale statului nu iau în seamă aceste halucinante jonglerii financiare care lovesc bugetul public este unul extrem de simplu: încrengătura creată de marii evazionişti are ramificaţii până la cel mai înalt nivel al statului.

Din păcate, zgomotul campaniilor electorale de anul trecut a acoperit semnalele trase de presă în legătură cu găurile imense din bugetul statului provocate de evaziunea fiscală din domenii importante. S-a vorbit mult în media despre evaziunea fiscală provenită din industria pâinii, din comerţul cu alcool, cu legume şi fructe, sau din comerţul cu ţigări netimbrate. Degeaba! Instituţiile statului au făcut însă mult prea puţin pentru a reduce dimensiunile fenomenului.

Cotidianul.ro a aflat că, de pildă, la ora actuală, evaziunea fiscală din comerţul cu legume şi fructe a depăşit cu mult evaziunea fiscală din panificaţie. Anul trecut, DIICOT a trimis Gărzii Financiare spre cercetare cazul contrabandei cu legume şi fructe din România. Adică operaţiunile grupului Sahin. Garda Financiară, Direcţia pentru investigarea fraudelor şi Oficiul pentru spălarea banilor au lucrat de zor aproape toată toamna lui 2009 la cercetarea acestei reţele de contrabandă. La câteva zile după alegerea preşedintelui Traian Băsescu a venit o nouă comandă: „Stop joc”. Nimeni nu se mai atinge de clanul Sahin.!

Anul trecut, România a importat 156.000 tone de legume proaspete şi 200.000 tone de fructe. Piaţa legumelor şi fructelor este estimată la peste un miliard de euro. Presa a mai semnalat de nenumărate ori că unicii beneficiari ai acestei fabuloase sume sunt doi oameni de afaceri turci, de origine kurdă: Yuksek Sahin şi Ecevit Paşa. Cei doi, împreună cu Abbas şi Ayhan Sahin – fraţii lui Yuksek Sahin -, sunt proprietarii holdingului format din trei mari societăţi: Yuksek International Fruct (firmă care deţine monopolul importului de legume şi fructe în România), Yuksek International Transport (se ocupă cu transportul internaţional de mărfuri) şi Yuksek International Construct (construcţii).

Succesul acestor oameni are o explicaţie cât se poate de simplă: evaziunea fiscală. Investigaţiile cotidianul.ro legate de afacerile familiei Sahin au scos la iveală că sumele rezultate din neplata taxelor şi impozitelor către statul român depăşesc anual 450 milioane de lei (aproximativ 107 milioane euro).

Turcul Sahin a devenit cetăţean român

Creierul şi regele afacerii, Yuksek Sahin, cetăţean turc, născut la 15 iunie 1973 în localitatea Samandag, Turcia, fiul lui Sami şi Nesibe, cu domiciliul actual în Bucureşti, Aleea Lunca Cernei nr. 5, bl. A 52, ap. 36, sectorul 6, şi cetăţean român din 16.08.2001 în baza unui decret semnat de Adrian Năstase, Rodica Stănoiu şi Mircea Geoană, eludează legile statului român cu multă graţie nu prin cine ştie ce inginerie financiară sofisticată, ci printr-un armonios sistem relaţional construit de el şi de asociaţii lui, în principal, cu oameni din Vamă, Fisc şi Poliţie. De la funcţionarii simpli până la cei mai înalţi demnitari din respectivele structuri ale statului, toţi aceştia lucrează cu spor pentru a păzi legumele importate să nu se strice şi pentru ca operaţiunile financiare ale lui Sahin să se deruleze fără zgomot şi surprize.

În contextul actual, al intensificării combaterii terorismului internaţional şi având în vedere că multe firme şi asociaţii ale kurzilor din România desfăşoară activităţi economice al căror capăt ar putea fi în altă parte, chiar şi în PKK. Cu toate acestea, serviciile secrete române şi celelalte instituţii ale statului nu i-au deranjat pe cei amintiţi. Parcă i-ar fi protejat.

În loc să fie organizate cercetări şi verificări amănunţite, aflăm că verificările organelor fiscale şi judiciare au ocolit mereu firmele patronate de familia lui Sahin. Şi asta încă de la înfiinţare, adică din anii 1996-1998. Aşa se face că, în ciuda faptului că în bilanţul consolidat al acestor firme apar sume imense la capitolul „alte datorii, inclusiv fiscale”, în bazele de date ale Ministerului Finanţelor Publice acestea nu se regăsesc!

Sub protecţia anonimatului, comisari ai Gărzii Financiare ne-au declarat că datoriile la TVA au fost „acoperite” cu facturi de la firmele-fantomă şi că „afacerile familiei Sahin sunt protejate de colegii noştri de la Garda Financiară Ilfov”.

Cele două firme, Yuksek Internaţional Fruct şi Pasha Ice Land Warehouse, în care Yuksek Sahin şi Ecevit Paşa apar ca acţionari, nu au, chipurile, nici o problemă cu datoriile către buget. Circuitul mărfurilor este unul sinuos, tocmai pentru ca taxele să fie reduse la un nivel incredibil de mic. Acest mecanism a fost pus în funcţiune încă din anii 2000-2001, iar acum, după 10 ani, se aplică diferenţiat, în funcţie de provenienţa fructelor şi legumelor, după cum urmează:

În vederea controlului vamal se întocmesc facturi în care sunt înscrise preţuri mult inferioare celor reale. Aceste facturi sunt emise de SRL-uri, în care, chipurile, cei doi turci nu au nici un amestec. Câteva din aceste societăţi sunt: Asuda, Bahama Fruct, Olana Company, San Diego, dar şi Putnam şi Garold Projects, companii care au sediul la o căsuţă poştală din Insulele Virgine Britanice sau din Noua Zeelandă. Numele acţionarilor din acte nu prezintă mare relevanţă, în condiţiile în care au fost finanţaţi de cei doi baroni de origine turcă, iar apoi expediaţi în ţările de origine, bineînţeles un pic mai bogaţi datorită serviciilor prestate. „Acţionarii” provin de regulă din Turcia, Republica Moldova, Ucraina şi, bineînţeles, din România. Lor li se impută datoriile irecuperabile constatate în urma verificărilor întreprinse de organele de control fiscal. Numai că toate aceste societăţi-fantomă sunt abandonate imediat după încheierea unui şir de astfel de operaţiuni, pentru a li se pierde urma.

Pentru a eluda plata TVA la momentul importului, Sahin Yuksek şi Ecevit Paşa au înfiinţat câteva societăţi comerciale în Bulgaria (Best Company Rousse, Man 2009 Ood), care importă mărfuri din Turcia fără a plăti taxele care urmează a fi achitate în România la vânzarea fructelor şi legumelor. În acest punct intervin alte SRL-fantomă controlate de cei doi, ca beneficiare ale produselor: Bujor Com, Ferdinand Trading, Lara Fruct, Mesel Trading, Berrin Fruct, Dinar Styl Exotic, Miraj Activ.

În cazul legumelor şi fructelor importate din UE, mecanismul este mult mai simplu. Pentru a risipi orice suspiciune privind legăturile cu primul lanţ de firme, după intrarea în România, fructele şi legumele sunt imediat vândute către alte societăţi de aceeaşi factură – Ml Grup, Acvila Com, Dionisos Fruct, care le revând către adevăraţii beneficiari, cei care le distribuie în reţelele de hipermarketuri.

Funcţionarea complicatului mecanism depinde de „prieteniile” la cel mai înalt nivel, pe care Sahin Yuksek şi Ecevit Paşa au avut grijă să le cultive şi să le întreţină. Prestigiul celor doi descurcăreţi i-a determinat inclusiv pe cei câţiva concurenţi ai lor (majoritatea conaţionali) să apeleze la aceştia pentru a-şi importa produsele, deşi expeditorii sunt, în unele situaţii, chiar companii deţinute de retailerul din România.

Relaţia este fructuoasă pentru toate părţile implicate în business, includerea în angrenajul lui Sahin aducând scutirea de taxe (circa 4.000 – 5.000 de euro pe TIR), în schimbul unui comision de aproximativ 1.000 de euro pentru fiecare TIR de marfă. În România intră zilnic aproximativ 40 de TIR-uri, conform acestei scheme, rezultă taxe şi impozite de 200.000 euro/zi (!) niciodată plătite de Sahin&Comp.

Schema prin care se eludează plata taxelor datorate statului este simplă. Importatorul, adică firma Yuksek International Fruct, cea care vinde efectiv fructele către retaileri, plăteşte importul producătorului din străinătate, în numele unei firme-fantomă. Marfa intră în România pe numele acelei societăţi-fantomă. Aceasta facturează marfa importatorului adevărat, la preţul la care acesta urmează să o vândă către retailer. Astfel, importatorul compensează TVA şi scapă definitiv de plata impozitului pe profit. În zeci de depozite din judeţul Ilfov, o mulţime de astfel de firme-fantomă patronate de Sahin şi asociaţii săi nu fac altceva decât să văduvească bugetul statului român de milioane de euro. (Nota bene: cartierul general al afacerilor lui Sahin şi zecile de depozite imense pe care acesta le deţine se află pe teritoriul judeţului Ilfov, patronat de baronul general şi fabrică de doctori în ştiinţe Gabriel Oprea). De altfel, surse apropiate lui Yuksek Sahin şi lui Oprea ne-au declarat că cei doi sunt de foarte mulţi ani în strânse relaţii de prietenie şi de business. Direct sau prin interpuşi, generalul lui Băsescu i-a vândut lui Sahin o parte din terenurile pe care acesta şi-a construit depozitele şi, mai nou, pe care îşi ridică vreo câteva proiecte imobiliare. Vă daţi sema că dezvoltarea grupului Sahin în Voluntari, adică în „oraşul” lui Florin Pandele, are o logică şi poate fi o explicaţie.

Frauda, ne-au explicat aceiaşi comisari din Garda Financiară, mai constă şi în subevaluarea mărfurilor, dar şi în declararea unei cantităţi mai mici decât cea reală. La un anumit interval de timp, prin înţelegerea părţilor, se confiscă o cantitate mică de produse sau se stabileşte o altă valoare vamală.

După crearea datoriilor la buget, o parte dintre firme sunt abandonate. Actele depuse la vamă de către firmele din grup sunt falsificate. Prin aceste manevre se realizează o evaziune fiscală estimată la 50% din cuantumul taxelor vamale plătite de acest grup de firme. Preţurile de import sunt înjumătăţite, iar preţurile la care se face vama corespund cu cele din facturile externe, acest fapt având ca şi consecinţă modificarea facturilor proforma (facturi care, în fapt, nu există, fiind emise direct de Sahin). Aceleaşi surse din Garda Financiară ne-au dezvăluit că, de pildă, în sucursala Credit Europe Bank din Voluntari judeţul Ilfov, există un adevărat „sistem de cooperare şi verificare aflat în slujba familiei Sahin”.

Iată o parte din societăţile comerciale-fantomă din judeţul Ilfov, care au datorii imense la bugetul de stat, datorii care, cel mai probabil, nu vor fi recuperate niciodată: Artemis Fruct SRL din Roşu are datorii la bugetul statului în valoare de 19,7 milioane de lei, Artema Fruct SRL din Buftea are datorii la stat de 23 milioane lei, Bosfor Fruct SRL din Roşu – 12,2 milioane lei, Lonelia Com SRL Căţelu – 24 milioane lei, Saraz ComImpex SRL Voluntari – 5,9 milioane lei, Oreya Fruct SRL Buftea – 1,5 milioane lei, Santana Trading SRL Voluntari – 11,9 milioane lei, Yetele Fruct SRL Buftea – 9 milioane lei, Sercem Fruct SRL Roşu – 4 milioane lei, Cactus Impex SRL Gruiu – 800.000 lei, Albutz Com SRL Voluntari – 2,1 milioane lei, Beta Activ SRL Voluntari – 320.000 lei, Petunia Com SRL Voluntari – 7 milioane lei, Oscar Exotic SRL Voluntari – 1,9 milioane lei şi Simpu SRL Voluntari – 5,2 milioane lei.

Sursele din Garda Financiară ne-au furnizat şi lista societăţilor aflate sub umbrela familiei Sahin, societăţi prin care se derulează majoritatea operaţiunilor „nevăzute”. Firmele prin intermediul cărora se lucrează sunt următoarele: S.C. JULEN 2002 IMPEX S.R.L. (asociat Mesut Duran), S.C. RED ROSE S.R.L. (asociat Ali Yuksel Muallaoglu, rudă a lui Sahin Yuksek), S.C. ALLARCO S.R.L. (asociaţi Aylan Yuksek şi Ali Yuksel Muallaoglu), S.C. AK YUK S.R.L., S.C. AMANOS S.R.L. (Yilmaz Gezici şi Mehmet Ali Yuksek), S.C. MUALLA IMPEX S.R.L., S.C. VULTURUL REGAL S.R.L. (asociaţi – Murat Arslanhan şi Yilmaz Gezici), S.C. YUK-MEN S.R.L., S.C. YUKSEK S.R.L. (Arslanhan Murat), S.C. VULTURUL GRUP TREI S.R.L., S.C. EXOTIC FRUCT S.R.L., S.C. AXU S.R.L., S.C. SARA TRADING S.R.L. (asociat – Nebil Berrak) S.C. LUCEAFARUL FRUCT S.R.L. (asociat – Nehir Zekerye) S.C. GULYELI TRADING IMPEX S.R.L. (asociat Onder Kahilogullari) S.C. ONESTA IMPEX S.R.L. (asociat El. A. Zamzami) S.C. RAHLI TRADING COMIMPEX S.R.L. (asociat – Fayssal Ramadan).

Am prezentat în detaliu felul în care grupul Sahin controlează piaţa de legume şi fructe a României. În acelaşi timp, aceeaşi grupare dotată cu o uriaşă flotă de transport livrează la comandă orice fel de alte mărfuri solicitate. Pe baza aceleiaşi reţete, o parte din taxe se volatilizează. Nu poposesc niciodată la buget. Care este dimensiunea operaţiunilor de import (altele decât cele de legume şi fructe) rămâne un mare mister. Sigur, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Finanţelor Publice şi instituţiile aflate în subordinea acestora nu vor să afle în nici un chip, deşi le arde buza după colectarea oricărui fel de taxe.

La sfârşitul anului trecut, probabil impulsionaţi de vântul schimbării care părea inevitabil, ofiţeri ai Direcţiei de Investigarea Fraudelor din IGPR şi ai Gărzii Financiare au pornit o amplă operaţiune de investigare a datoriilor de peste 23 milioane lei pe care consorţiul lui Sahin le are evidenţiate ca datorii câtre statul român. Schimbarea din fruntea statului şi, pe cale de consecinţă, şi cea de la vârful MAI nu s-au mai produs, şi graţie – după cum declară surse din MAI şi din Garda Financiară – relaţiilor de prietenie pe care Yuskek Sahin le are cu ministrul Internelor, Vasile Blaga, şi cu baronul de Ilfov, generalul Gabriel Oprea, anchetele demarate de cei de la Direcţia de Investigarea Fraudelor din IGPR şi de Garda Financiară au intrat într-un punct mort. Pentru cât timp, nici Dumnezeu şi nici Traian Băsescu nu ştiu!

Articol din cotidianul.ro 2010

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.