Brexitul, alegerea lui Trump în fruntea Statelor Unite, precum şi părăsirea Curții Penale Internaționale de la Haga a unor state sau intențiile vehiculate de alții de ieșirea din ONU au amplificat ideea unui sfârșit al globalizării – Glexit. Alegerile prezidențiale din SUA nu au fost simple alegeri, ci de un referendum asupra globalizării în toate manifestările sale: comerțul liber, granițele deschise și subjugarea suveranității naționale organizațiilor internaționale amorfe. Pe toate continentele există un sprijin popular sporit pentru „ieșire” la nivel internațional, din Uniunea Europeană, de la Curtea Penală Internațională, din NATO și chiar din Națiunile Unite. În luna august a anului, președintele Rodrigo Duterte din Filipine a amenințat că va scoate țara din ONU în ceea ce a fost prima amenințare de acest fel a unui stat membru ONU de când președintele indonezian Sukarno și-a retras cu succes națiunea din Organizație în 1965.
Provocarea Gelxit-ului a cuprins și România și oficialii din BNR chiar vorbesc despre aceasta. Viceguvernatorul Băncii Centrale, Liviu Voinea, a declarat la o conferință organizată de ELEC România că trebuie să facem faţă nu numai Brexitului, dar şi Glexitului, o ieşire din globalizare aşa cum o ştim. „Brexitul schimbă multe lucruri, dar noi avem de înfruntat mai mult decât Brexit-ul. Noi trebuie să facem faţă unui Glexist, o ieşire din globalizare aşa cum o ştim sau cel puţin din nemulţumirile create de ea. Europa se redefineşte. Nu trebuie să o facă în competiţie cu alte naţiuni, nu trebuie să se izoleze şi nu trebuie să discrimineze în rândul membrilor săi. Când există multă incertitudine pe plan extern, prima noastră grijă este să ne păstrăm casa în ordine şi să menţinem sensul direcţiei. Peste un an şi jumătate România va deţine preşedinţia UE. Din această poziţie va trebui să contribuim la dezbaterea europeană şi cred că această conferinţă este primul pas în această direcţie”, a spus Liviu Voinea. Confor acestuia, România a fost convergentă chiar şi pe perioada crizei, dar este departe de a-şi realiza potenţialul. De asemenea, sectorul bancar nu îşi realizează potenţialul său, rata ridicată de solvabilitate şi lichiditatea în exces arătând că unele resurse nu sunt folosite. „Comparativ cu perioada de preaderare, economia României este mai dezvoltată, mai rezistentă la şocuri, creşterea economică este mai robustă, structura economiei se schimbă în favoarea serviciilor şi a produselor industriale cu valoare adăugată mai mare, deficitul de cont curent este mai mic şi mai uşor de finanţat, inflaţia este sub control, ratele sunt la un minim istoric. Totuşi, acest proces de convergenţă este dezechilibrat. Creşterea nu este distribuită egal şi asta poate crea tensiuni (…) În timp ce PIB converge încet dar sigur spre media UE, veniturile la buget nu. Faptul că avem cele mai scăzute venituri bugetare raportat la PIB din UE şi chiar în scădere afectează nivelul investiţiilor publice date fiind contrângerile bugetare severe. Suntem departe de a ne realiza potenţialul”, a mai afirmat Voinea.
Susținătorii globalizării economice și politice nu numai că au suferit lovituri puternice prin alegerea lui Trump în Statele Unite și prin succesul votului Brexit în Regatul Unit, dar și prin decizia Africii de Sud și a altor națiuni africane de a se retrage din Curtea Penală Internațională de la Haga. Tribunalul internațional a fost acuzat că reprezintă vipera globală de fonduri speculative a lui George Soros, iar Africa de Sud a numit-o chiar „Curtea Caucaziană Internațională”, care îi vizează în primul rând liderii africani, suspectați pentru crime de război. În luna octombrie 2016, Burundi și Gambia au urmat Africa de Sud. În mod ironic, procurorul-șef al CPI, Fatou Bensouda, vine din Gambia.
În 2015, Africa de Sud a fost condamnată că nu l-a arestat pe președintele Omar al-Bashir din Sudan, inculpat anterior de CPI, în timpul unei vizite oficiale Africa de Sud. Conducerea de la Pretoria a respins intervenția CPI în afacerile sale interne, iar dezgustul pentru instanță a culminat cu recenta decizie de a se îndepărta din CPI. O lună mai târziu, Rusia a anunțat că se retrage în calitate de semnatar al Tratatului din 2000 de la Roma care a stabilit CPI. După summit-ul economic din Asia Asia-Pacific din Lima, Peru, președintele Duterte a anunțat, de asemenea, că țara sa se va alătura Rusiei, Africii de Sud și altora.
În afară de UE, NATO și CPI, și alte organizații regionale orientate spre globalizare se confruntă, de asemenea, cu perturbații permanente. Asociația de Cooperare Regională din Asia de Sud (SAARC) s-a împărțit pe linii pro-indiene și pro-pakistaneze. Un summit recent al SAARC din Pakistan a fost anulat după ce India a refuzat să participe. India a fost urmată de aliații săi, Bangladesh, Bhutan și Afganistan. Organizația pare a fi împărțită definitiv, cu ceilalți membri ai SAARC din Maldive, Sri Lanka și Nepal, care se opun Indiei și care, în general, se aliniază cu Pakistanul. O altă organizație internațională eșuată, Liga Arabă, este un vasal al banilor din Arabia Saudită și din Golf și și-a arătat lipsa de valoare în 2011, când a suspendat Siria și Libia ca membri, după ce s-au confruntat cu revoluțiile jihadiste. Liga acordă, de asemenea, statutul de membru al guvernului marionetă saudit din Yemen.
Oglindind retragerea statelor africane de la CPI, Venezuela, în 2013, a anunțat retragerea din Convenția Inter-Americană privind drepturile omului (IACHR), influențată de SUA, o organizație a Organizației Statelor Americane cu sediul la Washington. Republica Dominicană s-a retras din tribunal în 2014. Trinidad și Tobago a a făcut-o în 1998, când a acuzat hegemonia americană asupra emisferei occidentale. Critici puternice vin și din Ecuador, Nicaragua, Columbia și Peru. Din Commonwealth, Cominitatea Națiunilor care înglobează statele care au fost cândva sub Imperiul Britanic, au ieșit până acum Gambia, Maldive și Zimbabwe. Anunțul lui Trump că SUA se retrage din Parteneriatul Trans-Pacific (TPP) a dat de asemenea o lovitură grea globalizării.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.