Reuniunea de JAI de azi nu şi-a propus să ajungă la un vot privind aceptarea sau nu a acotelor obligatorii de refugiaţi, subiectul va fi tranşat probabil mâine la summitul de urgenţă de la Bruxelles. Pe moment, nimic nou faţă de poziţiile exprimate iniţial de miniştrii de Interne din UE, arătau informațiile inițiale.
Preşedinţia luxemburgheză a venit cu un nou proiect privind repartizarea a 125.000 de imigranţi/refugiaţi. Textul acestui nou proiect ar urma să fie discutat mâine la summitul de urgenţă al şefilor de stat şi de guvern din UE. Ce aduce nou textul propunerii? Potrivit lui Jean Asselborn, ministrul Afacerilor Externe din Luxemburg (ţară care deţine preşedinţia semestrială a UE), partenerii europeni întrevăd posibilitatea ca Ungaria să fie scutită de a mai instala pe teritoriul ei centre de înregistrare a migranţilor care ajung în UE (denumite tehnic hotspot). Totodată, se ia în discuţie o propunere germană privind o aşa-numită “reformă a zonei Schengen”. Berlinul cere ca statele membre Schengen să vină cu măsuri suplimentare pentru securizarea frontierei externe.
După ameninţările cu suspendarea fondurilor europene pentru ţările care nu vor să primească cote obligatorii de imigranţi/refugiaţi (ameninţare care nu are nicio bază legală, după cum a afirmat comisarul european Corina Creţu), Berlinul încearcă o nouă formă de presiune: propune ca ţările care nu acceptă cote obligatorii să plătească 6.500 de euro pentru fiecare imigrant refuzat.
Dacă Germania vrea să joace până la capăt rolul “poliţistului rău”, Franţa pare să fie în ecuaţia primirii de imigranţi “poliţistul bun” (în complicitate cu Berlinul, evident). Comisarul european pentru Afaceri Economice, francezul Pierre Moscovici, a evocat posibilitatea ca, date fiind circumstanţele excepţionale în care se află UE din cauza crizei imigraţiei, să abandoneze temporar faimoasa “regulă de aur bugetară” impusă de Bruxelles. Cu alte cuvinte, dacă statele reclacitrante primesc totuşi cote de refuguaţi suplimentare, vor fi acceptate de Comisia Europeană să aibă deficit bugetar mai mare de 3%. Prima interesată în acest cadou otrăvit este chiar Franţa, acuzată că în fiecare an nu repectă disciplina financiară a UE. Totodată, o astfel de posibilitate denotă că Germania este dispusă la orice concesie pentru a reloca în alte state UE imigranţii care o sufocă. Germania era cea mai riguroasă ţară membră care ţinea cu dinţii de disciplina bugetară.
Surse din interiorul reuniunii de azi spun însă că tactica germană a dat roade. Combinând presiunile bilaterale, ameninţările voalate, promisiuni de fonduri în plus pentru a face faţă refugiaţilor/ imigranţilor, Berlinul a reuşit să spargă un pic solidaritatea Grupului de la Vişegrad. Circulă zvonul că Polonia pare să fi cedat argumentelor pragmatice prezentate de Berlin. Se aşteaptă ca liderii polonezi să funcţioneze ca agenţi de influenţă ai Germaniei pe lângă Cehia şi Slovacia, state care au rămas până azi ferme, alături de Ungaria, în respingerea cotelor obligatorii de refugiaţi. Rămâne de văzut practic la votul de mâine din cadrul summitului de urgenţă dacă Slovacia şi Cehia rămân alături de Ungaria sau se vor alinia noii poziţii poloneze. Oficiali de la Varşovia spun că ameninţarea germană privind o blocare temporară a frontierei polono-germane (încetinirea sau chiar blocarea fluxurilor de bunuri şi transport spre şi dinspre Europa) ar însemna o lovitură dată economiei poloneze. Ministrul ceh de Externe, Lubomir Zaoralek, a dat speranţe că statele Grupului de la Vişegrad (Cehia, Polonia, Slovacia şi Ungaria) vor rămâne ataşate ideii de a se ajunge la o poziţie comună la summitul de mâine. Cehia îşi menţine poziţia de a respinge orice sistem de cote obligatorii de redistribuire a solicitanţilor de azil între statele membre ale Uniunii Europene.
Prezent la Bruxelles, vicepremierul Gabriel Oprea susţine poziţia comună a premierului Victor Ponta şi a preşedintelui Klaus Iohannis. România acceptă relocarea persoanelor aflate în nevoie de protecţie internaţională prin preluarea unui număr total de 1.785 de persoane. Oprea a anunţat că, în cazul în care se va supune la vot proiectul de Decizie a Consiliului de stabilire a unor măsuri provizorii în domeniul protecţiei internaţionale în beneficiul Italiei şi Greciei (suplimentarea cu 120.000 anumărului de persoane relocate faţă de 40.000 câte au fost adoptate în Consiliul JAI din 14 septembrie), România va vota negativ.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.