Ziua Revoltei Anticomuniste de la Braşov din 1987 este marcată, începând din 2021, la data de 15 noiembrie, când în 1987, a avut loc una din primele revolte pe scară largă împotriva regimului ceauşist.
Revolta anticomunistă de la Braşov „a fost acţiunea care a şubrezit zidul comunist construit în jurul României, zid care s-a prăbuşit, în 1989, prin sacrificiul tinerilor care au ieşit în stradă în luna decembrie a acelui an însângerat. Fără revolta din 15 Noiembrie 1987, probabil, nu erau posibile evenimentele din 22 Decembrie 1989. Luptătorii anticomunişti din 15 Noiembrie 1987 au arătat că este posibil să te opui dictaturii comuniste, în mod spontan! Din acest motiv este relevantă şi trebuie cinstită cum se cuvine Ziua Revoltei Anticomuniste de la Braşov din 1987, an de an, în data de 15 noiembrie” se arată în expunerea de motive a propunerii legislative, iniţiată de mai mulţi deputaţi şi senatori ai PNL, PSD şi USR, potrivit https://www.cdep.ro/.
Proiectul de lege pentru declararea zilei de 15 noiembrie – Ziua Revoltei Anticomuniste de la Braşov din 1987 a fost adoptat de Senat, în calitate de prim for sesizat, la 2 iunie 2021, iar la 23 iunie de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional. În Camera Deputaţilor proiectul de lege a fost aprobat cu 290 de voturi favorabile şi o abţinere.
Legea 215 a fost promulgată la 22 iulie 2021 de preşedintele României, Klaus Iohannis. Documentul stipulează organizarea de manifestări de către parlament, guvern, administraţia prezidenţială, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, structuri asociative neguvernamentale interesate pentru comemorarea revoltei din 15 noiembrie 1987 de la Braşov, moment important al istoriei postbelice româneşti privind lupta împotriva regimului comunist. Pentru organizarea evenimentelor sunt asigurate fonduri necesare de la bugetele locale sau de la bugetele autorităţilor publice, potrivit https://www.cdep.ro/.
La 14 noiembrie 2023, la 36 de ani de la revolta de la Braşov, va avea loc, în plenul Parlamentului, discursul de comemorare a Zilei Revoltei Anticomuniste de la Braşov din 1987.
Seria de evenimente, organizate la Braşov pentru a marca Revolta Anticomunistă din 1987, debutează la 12 noiembrie 2023, cu cea de-a 34-a ediţie a Crosului 15 Noiembrie, care se adresează sportivilor amatori. În mod tradiţional, crosul va urma traseul parcurs de manifestanţii revoltei anticomuniste din 15 Noiembrie 1987, cu plecare din faţa Secţiei 440. În acest an este organizat şi Campionatul National de Duatlon Sprint şi Trikids, concurs de duatlon destinat copiilor între 6-15 ani, potrivit paginii de facebook a Primăriei Braşov, https://www.facebook.com/primariabrasov/.
La 15 noiembrie 2023, va avea loc un ceremonial religios la monumentul dedicat revoltei din 1987 (din faţa Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov), urmat de un dineu oficial la Centrul Cultural Apollonia pentru înmânarea titlurilor de cetăţeni de onoare celor trei membri ai Asociaţiei 15 Noiembrie 1987, Aureliu Bejenariu, Iuliana Biro şi Sebastian Ciorăşteanu, care au primit această demnitate la ultima şedinţă a Consiliului Local.
Centrul Cultural Apollonia găzduieşte, începând cu 10 noiembrie, expoziţia de fotografie a revoltei de la 15 Noiembrie 1987, iar în zona dintre magazinul Star şi Modarom, o altă expoziţie de fotografie evocă istoria crosului popular în cele 33 de ediţii de până acum. De asemenea, în 11 şi 15 noiembrie, braşovenii şi turiştii sunt invitaţi la cinematograful Astra să urmărească filmul documentar „Braşov 1987 – Doi ani prea devreme”, în regia lui Liviu Tofan.
***
O amplă revoltă populară îndreptată împotriva autorităţilor comuniste a avut loc, la Braşov, la 15 noiembrie 1987, la care au participat muncitorii uzinelor de tractoare şi camioane, alături de care au venit şi muncitori de la alte întreprinderi braşovene, precum şi o mare parte a populaţiei oraşului. În aceeaşi zi erau programate alegerile de deputaţi din Marea Adunare Naţională, potrivit lucrării „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003).
Revolta a izbucnit la Uzina de Autocamioane „Steagul Roşu” din Braşov printr-o grevă spontană, începută în data de 14 noiembrie, noaptea, la schimbul III, conform site-ului Asociaţiei 15 Noiembrie 1987, https://crosul15noiembrie.ro/. Muncitorii şi-au primit salariile mult micşorate, fără a le fi oferită nicio explicaţie de către conducere, astfel că, cei care intrau în schimbul III au refuzat să înceapă lucrul, potrivit site-ului www.memorialsighet.ro. În cursul dimineţii următoare, respectiv la 15 noiembrie, celor din schimbul III li s-au alăturat colegii care urmau să intre în schimbul I.
Adunaţi în faţa Palatului Administrativ din Braşov, unde se afla conducerea întreprinderii, cei aproximativ 400 de oameni au pornit spre sediul Prefecturii, pe traseu alăturându-li-se şi alţi braşoveni. Trecând pe strada Poienelor, Calea Bucureşti, Bulevardul Lenin (astăzi Bulevardul 15 Noiembrie), mulţimea, al cărei număr ajunsese deja la câteva mii, a cântat „Deşteaptă-te, române!” şi a scandat, pentru prima dată în România, „Jos dictatura!”, „Vrem pâine!”, „Jos Ceauşescu!”, se arată în volumul „Istoria României în date” (2003). Refuzul autorităţilor comuniste de a dialoga cu demonstranţii a determinat luarea cu asalt a sediului Comitetului Judeţean al Partidului Comunist Român, unde oamenii au descoperit alimente de negăsit în magazinele din ţară, ceea ce le-a sporit indignarea, menţionează Florin Constantiniu în cartea „O istorie sinceră a poporului român” (2008). Portretul dictatorului Nicolae Ceauşescu a fost doborât de pe frontispiciul clădirii şi incendiat, împreună cu steagul roşu al PCR.
Luate prin surprindere, autorităţile au reacţionat cu o întârziere de 3-4 ore, astfel că intervenţia celor 1.000 de miliţieni a eşuat. S-a recurs, însă, la sprijinul trupelor speciale de securitate, care au înconjurat întreaga zonă centrală, reuşind să ţină situaţia sub control. În faţa baricadei Securităţii, mulţimea s-a dispersat. Între timp, la Întreprinderea „Steagul Roşu”, a fost organizată o adunare la care au fost convocaţi toţi muncitorii rămaşi, în care participanţii la manifestaţie au fost catalogaţi drept „huligani” cu „intenţii criminale”, cerându-se „pedeapsa maximă”, inclusiv „pedeapsa capitală”, se arată pe www.memorialsighet.ro.
Au început, apoi, represiunile împotriva participanţilor. În perioada 16-25 noiembrie 1987, peste 193 de persoane au fost cercetate în legătură cu manifestaţia din 15 noiembrie. Anchetele s-au desfăşurat la Braşov şi apoi la Bucureşti. În 22 noiembrie, trei studenţi de la Facultatea de Silvicultură din Braşov – Cătălin Bia, Lucian Silaghi, Horea Şerban – s-au solidarizat cu mişcarea muncitorilor, protestând împotriva arestării acestora, prin expunerea, în faţa cantinei din Complexul studenţesc, a unei pancarte pe care scria „Muncitorii arestaţi nu trebuie să moară!”. Au fost imediat arestaţi şi anchetaţi. Exmatriculaţi din facultate, ei au fost trimişi în oraşele natale unde au fost angajaţi ca muncitori necalificaţi. Au fost reînmatriculaţi în septembrie 1989, potrivit https://crosul15noiembrie.ro/ şi www.memorialsighet.ro.
La 30 noiembrie 1987, s-a încheiat urmărirea penală a participanţilor la revolta din 15 noiembrie, 61 de persoane fiind trimise în judecată pentru „ultraj contra bunelor moravuri” şi „tulburarea liniştii publice”. În cadrul sentinţei penale din 3 decembrie, cei 61 de inculpaţi au primit condamnări între 6 luni şi 3 ani închisoare, pedepsele urmând a fi executate prin muncă corecţională. Doi dintre inculpaţi au mai primit încă 1 an de închisoare pentru încercarea de fugă în Iugoslavia, 26 au fost condamnaţi la executare prin muncă corecţională. Ceilalţi au fost condamnaţi la 2 ani cu suspendare, însă şi ei au fost transferaţi fiecare la alt loc de muncă în oraşe cât mai îndepărtate, la Topliţa, Paşcani, Huşi, Piatra Neamţ, Râmnicu Vâlcea, Buzău, Câmpulung, Craiova, Botoşani, Vaslui, Focşani, Moreni, Suceava, Bacău, Târgu Neamţ, Galaţi, Zalău, Brăila, Rădăuţi, Medgidia, Tulcea, Dorohoi, Târgovişte. Abia după 1989 cei condamnaţi s-au putut întoarce acasă.
Şi alţi studenţi ai facultăţilor braşovene s-au solidarizat cu muncitorii, fiind, ulterior, supuşi aceloraşi măsuri represive. Astfel, după cum declarau Oana Demetriade şi Mihai Demetriade, cercetători la CNSAS, într-o conferinţă de presă susţinută la Braşov, în noiembrie 2010, cu ocazia marcării a 23 de ani de la aceste evenimente, în noaptea de 11 spre 12 decembrie 1987, trei studenţi seralişti ai Facultăţii de Mecanică din Braşov, care stăteau în Zărneşti, au pătruns în două săli ale Universităţii braşovene, unde au scris cu roşu pe pereţi lozinci anticomuniste şi anticeauşiste şi au caricaturizat portretele lui Nicolae Ceauşescu. Au fost descoperiţi câteva luni mai târziu, în urma unui denunţ, fiind arestaţi. În timpul interogatoriilor au fost bătuţi, iar familiile lor au fost ameninţate şi intimidate. Au urmat exmatricularea din facultate şi transferul ca muncitori necalificaţi în diverse întreprinderi din zonă.
La acea vreme, presa din România nu a publicat nici cea mai vagă informaţie privind revolta muncitorilor din Braşov, însă evenimentul a fost prompt comentat de mass-media internaţionale, constituind un semnal vizibil al crizei regimului comunist. Revolta anticomunistă de la Braşov, din 15 noiembrie 1987, a fost evenimentul politic major care avea să anunţe prăbuşirea iminentă a comunismului în România, prefaţând, în ciuda reprimărilor care au urmat, revoluţia din decembrie 1989.
În ianuarie 1990, s-a constituit, la Braşov, Asociaţia „15 Noiembrie 1987”, care în acelaşi an, la 15 noiembrie, a organizat o mare demonstraţie cu prilejul marcării a trei ani de la revolta anticomunistă a muncitorilor şi locuitorilor Braşovului. A fost adoptată Proclamaţia de la Braşov, în care ziua de 15 noiembrie a fost declarată „Zi naţională de luptă împotriva comunismului”, notează lucrarea „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003). De-a lungul anilor, Asociaţia s-a remarcat prin organizarea a zeci de evenimente privind lupta anticomunistă din România şi din ţările din fostul bloc comunist. La 15 noiembrie 1997, în amintirea muncitorilor braşoveni, a fost dezvelită o troiţă, aflată în faţa Spitalului Judeţean Braşov, iar în noiembrie 2007, în cadrul manifestărilor organizate cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la revolta de la Braşov, a fost dezvelită o placă comemorativă la intrarea în sediul primăriei, pe care este scris „În cinstea luptătorilor pentru libertate şi democraţie care, în 15 noiembrie 1987, au retrezit conştiinţa românească”.
Chiar asa ? Chiar in titlu ? Prima revolta anticomunista din Romania ? D-l Nistorescu , se poate ?
au fost iradiati, unii maltratați, alungați din oras, urmărițipeste tot de cohortele de la securitate.
Alții, aia de ii băteau, au acum pensii speciale și nici măcar nu au fost anchetați.
Fascinanta Românie în democrație! Ferma animalelor în realitate!
Daca mai pleacă doua milioane, începe canibalismul!
Deoarece, in primele alegeri libere, cele din 20 mai 1990, pe drept cuvint Duminica Orbului, marea majoritate a votat pentru FSN si Iliescu, nu se poate sustine ca miscarile de protest, atit cit au avut o adevarata componenta populara, au fost anticomuniste.
La Brasov, nu s-a strigat deloc „Jos Comunismul” iar cele din 1989 au fost larg instigate din exterior. Regimul Ceausescu nu mai era dorit de nimeni, dar motivele nu erau aceleasi in interior si in afara. Miscarile de protest, de la Brasov in 1987 si cele din decembrie 1989, au fost razmerite anticeausiste, provocate de austeritatea, dusa dincolo de absurd de regimul Ceausescu. In afara, odata ce Occidentul batuse palma cu Gorbaciov, intarind astfel cirdasia cu URSS inaugurata la Yalta, maurul isi facuse treaba, deci trebuia sa dispara.
Ar fi interesant de stiut ce parere au avut in anii ’90, eventual si acum citi mai sint in viata, fostii lucratori de pe platformele industriale ale Brasovului. Altminteri, cei din ‘societatatea civila’ care se intrec in discursuri la Brasov sau aiurea nu ii slavesc pe aceia ci se lustruiesc pe ei.
Pe logica acestui articol … probabil Revoluția anticomunistă de la Brașov a dus la Căderea zidului din Berlin și la prăbușirea întregului URSS …. vedeți catrastofa articolului ? prin afirmația „probabil dacă nu era prima revoltă anticomunistă” … rămânea URSS -ul in picioare astăzi … Un articol neghiob ….
Au mai fost si alte miscari anticomuniste inainte de 1987 dar aceasta a fost mai apropiata de zilele noastre și pornita de la muncitori impotriva imposturii Partidului Comunist care sustinea ca ii reprezinta si a lui Ceausescu ca exponent al partidului.
Ai pensie speciala? Vad ca le știi pe toate…
Pentru impacarea muncitorilor a fost trimis director securist de la Dacia Pitesti. Acest securist a fost pus director inapoi la Dacia dupa revolutia din 89.
El a vandut Dacia francezilor doar pentru salariul lui de 2 mii euro si plimbari in strainatate.
Nu stiu daca mai traieste dar a facut mult rau Romaniei.
Dacia trebuia sa cumpere doar licenta si masina sa fie facuta de romani. Acum toate piesele se fac in strainatate si la Dacia doar se asambleaza. Romania pierde enorm. Noroc ca romanii au trecut pe masini germane second.
Nu su știu aia atunci ce rahat occidental se va rostogoli peste România și cum dintr o țară industrializata, cu o datorie externa plătită și multe resurse 8n patrimoniul țării, va ajunge un stat eșuat ,ca să cităm un dulap clasic în viata ,ca nu mai făceau aia nici o revolta ,însă pe atunci pe mulți ne orbea apusul cu brizbrizurile lui de tinichea
cine nu cunoaste istoria este condamnat sa o repete.
@ @anonim:
Nu.
Rascoale ca la Brasov 1987 au existat cu duiumul in toata Europa…si cu represiuni mult mai puternice…Represiunea in Romania a fost foarte slaba, fara dotari tehnice, niste militieni cu pulan de 50 cm nu inseamna represiune….Represiune adevarata in Romania am vazut dupa anul 1993 cu dotari tehnice profesioniste.. Nu se sustine afirmatia ca Poporul roman era anticomunist in anii 1980…Rascoala din 1989 nu a avut aprobarea a peste 85 la suta dintre romani….In 85 la suta din Tara nu a existat anticomunism….La Votul – Referendum din mai 1990 comunistul Ion Iliescu si Partidului lui pe care toata lume il numea Comunist a castigat Votul liber cu 85 la suta….anticomunistii au obtinut 15 la suta… Prezenta la vot a fost imensa, peste 80 la suta. Adevaratul Anticomunism a inceput deabia dupa ce Ion Iliescu a carmit spre NATO, spre UE…Atunci Poporul l – a parasit pentruca nu a reusit sa respecte cerintele celor 85 la suta care au votat Iliescu FSN…Inca 20 de ani Cmunismul conducea in Topurile sondajelor…Anticomunismul in Romania traieste doar prin prezenta militara NATO…Este un Anticomunism cu Rachete si Aviatie NATO…Fara prezenta militara NATO se prabuseste Anticomunismul in cativa ani…
Imaginea este post-revolutie cu politisti în noile uniforme. Daca dati un articol despre 1987 atunci sa fie imagini cu muncitorii de la brasov din 1987. Stiu pe unul din Bucuresti de la IGMR (IGPR) care era maior de militie care a raspuns si coordonat interogatile penale la Brasov, numitul Buzoianu, eram coleg de liceu cu fie-sa. Oricum cei din 1987 mai multi dintre ei regreta ce a venit dupa 1989, în ’90 si pâna în prezent. Nostalgia a ce anume? Aceiasi prezenta si persistenta de „pe vremea aceia” la toti ce aveau o vârsta de 40-50-60 ani
Cinste Lor ! Muncitorilor ! De la Brasov !
@axon:
Pina nu te dai tu in stamba de copeicar, cu NATO si alte baliverne, nu iti prieste vodca de obiele.
Admiterea in NATO a fost votata in unanimitate de Parlament. Romania nu avea de ales, din moment ce Rusia provocase razboiul pe Nistru iar comandantul armatei de acolo declara ca ajunge la Bucuresti in citeva ore. Se intimpla pe timpul cind Romania nici nu visa sa fie admisa in structurile europene.
Dar oare de ce tocmai acum Finlanda si Suedia, tari neutre, au dorit sa fie admise in NATO? Nu cumva pentru ca Rusia sub Putin revine la naravul Imperiului Tarist continuat de Imperiul Rus Bolsevic, adica URSS?
Respect ! Brasov 1987 !
De ceea ce s-a intimplat in 1987 la Brasov SE STIA din timp si in cele mai mici amanunte, de catre Securitate si Militie (asta ca sa nu mergem chiar mai departe cu supozitiile …). In noiembrie, „muncind cu aprindere intr-o intreprindere” si raminindu-mi de luat citeva zile de vacanta pe care, tinar si becher la vremea aceea, le-am utilizat cu o rezervare, in jurul datei de 15, la un hotel din Predeal (nu mai stiu care, dar toate erau la fel de sinistre, triste si la toate se facea foamea la greu). Am luat un loc (nici un prieten sau prietena nu era disponibil/a) si am fost plasat intr-o camera cu un baiat (21-22 de ani) care parca juca intr-un film cu comisarul Moldovan si cu dom’ Semaca : tunsoare „ștoc”, privire destul de bovina si parpalac de piele, lung pina la glezne … In seara de 14 ma intreba daca „nu vreau sa merg pina la Brasov, ca sa ne plimbam” !! Am ramas in Predeal, el s-a dus, iar la intoarcere, seara, ma intreba daca „am auzit ce se intimplase la Brasov” ? Habar n-aveam, de abia peste citeva zile, intors la Bucuresti si la munca, am aflat … Ma simteam ca scapat prin urechile acului, cam ca soldatul Svejk care fusese arestat de catre agentul provocator in circiuma „La Potirul” din Praga … doar ca eu scapasem !
În timp ce se mănâncă rahat cu „eroismul de la Braşov” ABSOLUT TOŢI securiştii, judecătorii şi turnătorii, care i-au terorizat pe eroii de la Braşov sunt în libertate, şi-au angajat beizadelele spurcate pe funcţii bănoase şi primesc pensii speciale din banii de taxe plătite de un popor asuprit şi umilit. Ultima ispravă a securiştilor de la ICCJ este achitarea torţionarilor lui Gheorghe Ursu cu o motivare ilegală în care completul de judecată se substituie istoricilor, judecând în mod ilegal fapte şi împrejurări ce exced aria lor de competenţă şi pronunţând o hotărâre mincinoasă. 15 noiembrie şi 21 decembrie sunt doar o reamintire că trăim în plin securism neofeudalist de cea mai joasă speţă.
Muncitorii de la Brasov s-au revoltat datorita nivelului de trai precar si al minciunilor proferate de Ceausescu si PCR cum ca romanii o duc bine. Cinste lor, dar ei nu puteau sa-si dea seama ca adevarata cauza a saraciei era sistemul comunist ineficient economic. Intelectualii romani care-si dadeau seama de adevarata cauza, nu aveau curaj sa protesteze (multi fusesera reprimati sau fugisera din tara). Revolta din 89, pornita tot din cauza lipsurilor, a reusit profitand de valul schimbarilor din Europa de Est si de sprijinul mai mult sau mai putin vizibil al Vestului si al lui Gorbaciov. Muncitorii revoltati de la Brasov merita respectul nostru al celor care am stat cu capul plecat…