Ștefan Szönyi (1913- 1967) este artistul care la 15 ani a pictat unul dintre cele mai tulburătoare autoportrete ale picturii interbelice româneşti şi în 1966 a realizat mozaicul monumental de pe Universitatea de Vest din Timişoara.
Muzeul de Artă din Timişoara a găzduit din 12 decembrie 2017 expoziţia retrospectivă MOMNUMENTAL. Dedicat împlinirii a 50 de ani de la moartea artistului, acest eveniment a creat conjunctura necesară unei noi apropieri de creaţia artistului. Curatoarea Anca Szönyi Thomas, fiica pictorului, a adus în expoziţie atât lucrări consacrate, cât şi opere mai inedite, mai puţin cunoscute. Spaţiul amplu pus la dispoziţie de palatal baroc timişorean a devenit motiv de reântâlnire pe mai multe paliere tematice şi temporale.
Apropierea de colecţia Corneliu Baba a prilejuit o reîntâlnire neaşteptată. Cuprinderea în spaţii apropiate a operelor celor doi pictori care s-au cunoscut în timpul vieţii a prilejuit un dialog stilistic şi tematic foarte interesant.
Întâlnirea lui Ștefan Szönyi cu artişti precum Corneliu Baba sau prietenia cu sculptorul Ferdinand Gallas datează din perioada tinereţii. În expoziţia Szönyi, portretul lui Gallas este prezent alături de alte schiţe şi picturi ale intimităţii unei tinereţi dedicate pasiunii pentru artă.
Desenul lui Szönyi este viu şi polivalent, el poartă rol estetic, documentar, structural, introspectiv, critic sau demonstrativ, este unealta misterioasă a unei personalităţi creative excepţionale.
Ductul cărbunelui din spatele desenelor devine semn al trăirilor profunde ale pictorului. Schiţele artistului, expresii ale sincerităţii cercetării, populează expoziţia ca nişte martori ai dorinţei şi bucuriei picturii. Asemeni respiraţiei, desenul artistului pulsează ca expresie a ideilor artistice, dar şi filosofice, politice, spirituale sau estetice. Fie că este vorba de portretele prietenilor din tinereţe, de peisaje din Italia sau Franţa, de nuduri alla prima realizate în perioada studiilor la Academia Ranson din Paris (1938-1939), de portretul soţiei, de schiţele de idee şi structură dedicate proiectului mozaicului de pe Universitatea de Vest, desenele artistului împânzesc expoziţia şi depun mărturia unei viziuni creative profunde, implicate, energice, idealiste.
În ultima sală, numeroase schiţe de mâini în diferite ipostaze, realizate în perioada pregătirii pentru picturi monumentale, decantează planurile anatomice pentru a culege expresia cea mai veridică a monumentalităţii formei.
Albumul monografic Ștefan Szönyi, prezent în câteva dintre sălile expoziţiei, publicat în 2016 la Editura ICR, conţine un studiu amplu, realizat de teoreticiana Ruxandra Dreptu.
Am chestionat de nenumărate ori felul în care este percepută această expoziţie de către vizitatorii Muzeului de Artă din Timişoara, fie în cadrul unor ghidaje, fie ca privitor anononim, fie alături de prieteni, sau de personalităţi care au vizitat muzeul.
Expoziţia a avut succes la public pentru că ea deţine nenumărate resurse de dialog şi refelecţie.
Născut în Banloc în Imperiul Austroungar, artistul şi-a petrectut anii tinereţii la Lugoj, Timișoara și Paris pentru ca anii ’50, prin stabilirea la București, să joace un rol decisiv în întemeierea secției de artă monumentală din România. Întâlnirile din cercul intelectualilor interbelici progresişti timişoreni despre care vorbeşte cercetătoarea Ruxandra Dreptu îl aduc pe Ștefan Szönyi mai aproape de artişti ai generaţiei sale. Artişti- profesori precum Julius Podlipny, Alexandru Popp, Romul Ladea sau Aurel Popp au avut un rol important în formarea pictorului.
Expoziţia Ștefan Szönyi MOMNUMENTAL aduce în prim plan la Muzeul de Artă Timişoara unul dintre cei mai importanţi artişti interbelici, un artist de origine locală şi de importanţă naţională, un om care devine reprezentantul mai multor generaţii, un pictor a cărui influenţă a fost personificată prin forţă de a înţelege, de a figura şi de a îngloba realitatea în subiectele operelor pe care le-a realizat.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.