Modul cum a înțeles să reacționeze președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, după tentativa eșuată de lovitură de stat i-a speriat pe investitorii internaționali.
Pagubele economice ar putea reprezenta un risc ridicat pentru el, susține publicația germană Der Spiegel. Banii sunt puterea, dar cu condiția să fie ai tăi. Vladimir Putin în Rusia, de exemplu, a câștigat ani de zile din petrol și gaze și nu s-a bazat foarte mult pe investițiile venite din străinătate.
Astfel că sancțiunile pe care Occidentul le-a aplicat Moscovei după anexarea Crimeii au atins economia rusă, dar nu se poate vorbi de colaps. E departe. În schimb, Turcia este dependentă de banii altora și prin urmare puterea lui Erdogan este limitată. El are nevoie de investitorii din alte spații. Din 2003, de când el a preluat guvernul, Turcia a acumulat continuu deficite din comerț.
Dar atâta timp cât banii investitorilor de afară se revarsă spre interior, totul este perfect. Numai că în momentul în care apar evenimente de genul celor recente, capitalul face cale întoarsă, punând în dificultate economia turcă. Am fost martorii scăderii bursei de la Istanbul cu 12%, cursul lirei a coborât, ratele la credite au crescut brusc iar agenția de rating Standard & Poor a retrogradat solvabilitatea Turciei. Desigur, este un instantaneu. Dar perspectivele nu sunt foarte liniștitoare pentru Ankara. Cele mai recente evoluții politice din Turcia accentuează o tendință ce se remarcă de ani de zile, scrie Der Spiegel.
Pentru o lungă perioadă de timp, Erdogan a reușit să mențină un echilibru. Faptul că economia a crescut, că prosperitatea se simte la foarte mulți oameni, l-a ajutat să câștige alegerile. De la preluarea funcției, producția economică pe cap de locuitor a crescut cu mai mult de 40%. Dar această evoluție pozitivă a fost cumpărată însă cu o datorie în continuă creștere, ceea ce face economia turcă vulnerabilă la turbulențele de pe piețele mondiale.
Mai mult, cu cât Erdogan continuă să limiteze libertățile în țara sa, cu atât se diminuează șansele de creștere pe termen lung și cresc riscurile ca banii investitorilor străini să iasă din țară. În clasamentul Freedom House privind libertatea de exprimare, Turcia coboară permanent din 2011 încoace.
Chiar și înainte de lovitura de stat, jurnaliști turci au fost arestați pe motiv că ei ar sprijini teroriști. Ziarele și posturile de televiziune care au fost critice cu guvernul au fost naționalizate iar multe site-uri au fost închise. Lipsa de libertate nu duce la prosperitate. Se poate doar acolo unde bogățiile solului asigură o mare parte din veniturile la buget, precum în Rusia și statele din Golf. Însă o economie inovatoare nu poate fără liberatea de exprimare.
Tentativa de lovitură de stat și reacțiile ulterioare au înrăutățit dramatic situația din Turcia. Autoritățile controlate de Erdogan au arestat profesori, jurnaliști și mediul academic a primit interdicție să părăsească țara. Astfel, viitorul economic al Turciei este pus în pericol. Creativitatea și inovația sunt forțele motrice pentru avansarea în trepte a valorii adăugate.
Conform OECD, nivelul de educație în Turcia este scăzut, iar atacul asupra libertății intelectuale a agravat și mai mult situația. Pe termen scurt, datoria externă ridicată constituie cel mai mare risc: Standard & Poor calculează că economia Turciei trebuie să-și refinanțeze 42% din creditele sale internaționale în următoarele 12 luni.
Rămâne de văzut dacă Ankara va reuși să scape de această povară în condițiile schimbărilor de după lovitura de stat. Speranțele vin de la Banca centrală a Turciei, care are încă o mulțime de rezerve valutare. Dar aceste rezerve vor reuși doar să încetinească declinul ratei de schimb. În această primăvară, FMI a avertizat Turcia să își mărească în mod semnificativ aceste rezerve valutare pentru asigurarea unei siguranțe sporite. În principiu, există două scenarii pentru economia turcă.
Fie represiunea de după lovitura de stat rămâne doar un episod, ceea ce înseamnă că panica și paranoia se vor domoli și că Erdogan și guvernul său vor căuta să salveze situația economică, fie represaliile se vor înteți, Turcia va intra în recesiune, capitalul străin va pleca din țară, șomajul va crește, cursul de schimb va continua să scadă, importurile vor deveni mai scumpe și inflația va crește.
În această situație cetățenii își vor pierde o parte din prosperitatea lor, nemulțumirile se vor răspândi pe măsură ce guvernul va adopta măsuri tot mai draconice. Și criza economică va deschide calea spre dictatură. Este un scenariu rău nu doar pentru Turcia, ci și pentru Occident.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.