Rusia a cerut Statelor Unite să reia cooperarea militară directă, pentru a preveni ”incidente neintenționate” în Siria. Solicitatea Moscovei a venit după ce Washingtonul a precizat că Rusia începe să mobilozeze forțe militare în sprijinul regimului al-Assad.
Ministrul rus de Externe a criticat SUA pentru că au pus capăt cooperării militare directe între Rusia și NATO după izbucnirea crizei din Ucraina. Asemenea contacte erau ”importante pentru evitarea unor incidente nedorite și neintenționate”, a spus Serghei Lavrov.
”Suntem pentru cooperarea directă între personalul militar, într-un mod profesionist. Ei se înțeleg reciproc foarte bine. Dacă, așa cum a spus de multe ori secretarul de Stat John Kerry, SUA doresc să înghețe aceste canale de comunicare, atunci nu au decât s-o facă”, a spus Lavrov.
Cum SUA folosesc spațiul aerian sirian pentru a lovi pozițiile organizației Statul Islamic, o prezență militară sporită a Rusiei in Siria ar crea posibilitatea intersectării armatelor celor două puteri. Ambele luptă împotriva unui inamic comun, Statul Islamic, însă Rusia o face pentru a sprijin regimul al-Assad, motiv pentru care oficialii SUA susșin că prezența miliotara rusă ar înrăutăți situația.
Ultimele informații, oferite de un oficial rus si doi oficiali americani pentru Reuters, arata ca Moscova trimite în Siria sisteme de rachete sol-aer SA-22. Este un sistem care cel mai probabil nu poate fi operat de militarii sirieni, astfel încât este necesară prezența unor trupe ruse cu misiune de luptă.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declara într-o conferință de presă că Rusia trimite echipament militar în Siria, în sprijinul lui Bashar al-Assad. El a mai confirmat că în Siria se află și militari ruși care au misiunea de a-i ajuta pe cei sirieni să opereze echipamentele militare. Surse militare libaneze arată însă că în acest moment în Siria se află militari rusi angajați în misiuni de luptă.
O sursă din marina militară rusă au precizat pentru Reuters că în apele siriene ale Mediteranei se pregătesc exerciții militare la care vor participa cinci nave ruse, dotate cu rachete ghidate. ”Se pregătesc să respingă un atac aerian și să apere coasta, ceea ce presupune folosirea artileriei și a sistemelor împotriva rechetelor cu rază scurtă de acțiune”, a spus sursa. Rusia a notificat deja Ciprul că va efectua exerciții militare în Mediterana în perioada 7-8 octombrie.
Rusia l-a susținut pe președintele sirian Bashar al-Assad vreme îndelungată și cu atât mai mult după izbucnirea războiului din Siria. Alături de China, Moscova s-a opus în repetate rânduri încercărilor occidentale de a obține un mandat ONU pentru aplicarea în cazul Siriei a principiului de sorginte occidentală, ”responsability to protect” – în fapt intervenție militară împotriva regimului.
Acum însă, Rusia decide să intre cu forțe militare în Siria și să se implice în conflictul dintre regim, rebelii așa-zis moderați și gruparea Statul Islamic. În cei patru ani care au trecut de la izbucnirea războiului, Rusia a încercat să mențină un echilibru al forțelor în Siria și Orientul Mijlociu, inclusiv baza militară rusă de la Tartus. Atât timp cât forțele loiale lui Bashar al-Assad reușeau să mențină un echilibru, Moscova s-a mulțumit cu livrări de arme și susținere internațională acordată regimului sirian.
Acum însă armata siriana nu mai controlează nici 20% din teritoriul statului. Bashar al-Assad însuși a declarat că strategia guvernului său se va schimba și armata se va concentra pe menținerea unor teritorii reduse – special cele locuite de minoritatea șiită alawită (căreia îi aparține) și de creștinii sirieni.
Este momentul în care Moscova a decis să intervina direct. Motivul porincipal este menținerea echilibrului de foțte și a singurei baze navale ruse în ape calde, precum și crearea unor noi capete de pod în Siria. Menținerea regimului al-Assad este mai puțin importantă, dupa cum a semnalat Moscova, esențială fiind o perioadă de tranziție și o împărțire a puterii astfel încât comunitatea creștina și cea alawită să fie protejate. Rusia va acționa și pentru a susține impunitatea președintelui Assad.
O înfrângere a forțelor loiale lui al-Assad ar duce la apariția unor adevărate state jihadiste în Siria – extinderea teritoriilor Statului Islamic, crearea unui pseudo-stat dominat de Frontul Al-Nusra, afiliat al-Qaeda și, probabil, multe alte sanctuare ale jihadiștilor. Cum chiar la aceasta oră o bună parte dintre liderii și insurgenții din republicile Caucazului de Nord luptă în Siria sau își declară supunerea față de așa-zisul califat creat de Statul Islamic, o extindere a puterii jihadiste în Siria ar crea un bazin uriaș de alimentare a insurgenței nord-caucaziene.
Putin nu poate rata nici ocazia de a se profila drept apărător al creștinismului. Reședința Patriarhiei Antiohiei, cu care Patriarhia de la Moscova are relații îndelungate și foarte apropiate, se află în Damascul asediat de jihadiști.
Momentul intervenției ruse a fost determinat și de reintrarea Iranului pe harta statelor frecventabile de către comunitatea internațională, după semnarea acordului nuclear în negocierea căruia a fost implicată și Moscova. La jumătatea lunii august, secretarul de Stat al SUA, John Kerry, și-a exprimat preocuparea legată de vizita la Moscova a șefului Forțelor Quds (responsabile pentru operațiunile externe) ale Gărzilor Revoluționarea Iraniene. Diplomația rusă a negat că Soleimani a fost la Moscova.
Se presupune că atunci au fost discutate detaliile viitoarei implicări ale Rusiei în Siria, precum și detaliile unei posibile alianțe anti-jihadiste în care ar urma să fie invitată și SUA. De altfel, ministrul rus de Externe a lansat această ”ofertă” în cursul zile de 9 septembrie. Rămâne de văzut care va fi reacția Washingtonului. Pe de o parte, un răspuns pozitiv ar echivala cu acceptarea unui rol mai pregnant al Rusiei în Orientul Mijlociu. Pe de altă parte, puterea de foc a coaliției împotriva Statului Islamic ar crește, iar sfera ei de acțiune (limitată acum în principal la teritoriul irakian) s-ar putea extinde.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.