A murit portretistul român al Papei Francisc

Maestrul LIVIU LĂZĂRESCU, cunoscut și ca „Pictorul muzelor de la Mărtinești”, a murit cu doar câteva zile înainte să împlinească venerabila vârstă de 87 de ani. Discipol, asistent și prieten de o viață al marelui CORNELIU BABA, Liviu Lăzărescu a fost profesor  „Honoris Causa”al Academiei Naționale de Artă București.

Papa Francisc și Portretistul său

Maestrul Liviu Lăzărescu s-a născut pe meleaguri hunedorene, în „Duminica Floriilor”, pe data de 1 aprilie 1934, în satul Mărtinești, de lângă Orăștie, într-o familie de plugari. După absolvirea școlii în satul natal, a urmat cursurile Liceului „Decebal” din Deva. Încă din timpul studiilor liceale, a fost prigonit de către comuniști, fiindcă tatăl său organizase o celulă de rezistență anticomunistă și era încarcerat la Aiud. Astfel, s-a văzut nevoit să lucreze la Combinatul Siderurgic Hunedoara, până în anul 1956, când era admis la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” București, în clasa Corneliu Baba.

Portretul Papei Francisc, realizat de un român celebru

O activitate de invidiat

Pictor desăvârșit, maestrul Liviu Lăzărescu s-a născut la 1 aprilie 1934, la Mărtinești, într-o familie de țărani. Studiază la Liceul și„Decebal” din Deva (1945-1953), Fiu al unui membru al rezistenței anticomuniste de după Război, a avut de suferit încă din anii de liceu, în ciuda talentului său artistic remarcabil, fiind prigonit de către regimul comunist. A fost nevoit să se angajeze la Combinatul Siderurgic de la Hunedoara, unde a lucrat până în 1956 când a fost admis la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” București(1956-1963). , în clasa marelui artist Corneliu Baba, care i-a fost nu doar eminent profesor, ci care avea să-l ia sub coordonarea sa ca asistent, devenindu-i mai apoi, discipol și chiar prieten.
Își perfecționează studiile în: URSS, Germania, Bulgaria, Italia (bursă), Franța (bursă a statului francez), Israel.
Din activitatea profesională, menționez că, între 1963 şi 1993, a participat la expoziții naționale (anuale, bienale etc.) individuale şi de grup. Numeroase lucrări ale sale se află în colecții din țară şi străinătate.
A realizat icoane şi alte lucrări cu caracter religios, pentru biserici şi particulari.
Activitate didactică: 1964-2007 – Cadru didactic al Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, Secţia Pictură, ca preparator şi apoi asistent la clasa prof. Corneliu Baba; lector universitar, conferențiar, profesor universitar, încheie cariera cu titlul onorific de profesor honoris causa.
A inițiat și susținut următoarele cursuri:
„Cromatologie”, „Restaurarea picturilor în ulei şi a icoanelor bizantine”, „Tehnicile picturii de șevalet”, „Conservarea operelor de artă”.
Cărți publicate:
„Pictura în ulei” (Editura Sigma Plus, Deva, 1996),
Reeditată cu titlul „Tehnica picturii în ulei” (Editura Polirom, Iaşi, 2009).
„Dicționar de artă”, redactare colectivă (Editura Meridiane, Bucureşti, 2 volume: 1995 şi 1998). „Mărtinești, vechiul meu sat transilvan” (Editura Polidava, 2006).
„Maestrul meu, Corneliu Baba” (Editura Brumar, Timișoara, 2006).
„Culoarea în artă” (Editura Polirom, Iaşi, 2009).
Despre Liviu Lăzărescu scria Zoltan Terner (regizor de film, critic literar, scriitor):
„Liviu Lăzărescu realizează o originală sinteză stilistică, în care sunt repuse în drepturi dimensiunile picturii din totdeauna: iconicitatea, simbolismul, metafora, picturalitatea, substanța reflexivă, meditativă şi vizionară, cu trimiteri spre transcendență, spiritualitate, omenesc şi mistică. Tonalitatea generală fiind un fel de lirism expresionist, definit de pictor drept o „reîntoarcere la emoție, la omenesc şi la spiritual”.
Face pictură religioasă, dar nu în sens canonic, ci liber, în spiritul unei autentice trăiri a credinţei, cu duioşii şi dureri omeneşti exprimate simplu, emoţionant, cu o anume umilitate, mai ales în naturile moarte cu icoană ţărănească.
Un capitol insolit, de o mare sugestivitate, îl constituie remarcabila sa serie de „Maternități”, realizate într-o inedită formulă stilistică, sintetic-geometrizantă.
Numeroasele sale tablouri cu flori trădează un colorist îndrăzneţ şi rafinat. Aici şi în peisaje, mai ales în cele de iarnă şi în „vederile venețiene”, e înclinat spre o încărcare metaforică sau simbolică a cromaticii, adăugându-i, adeseori, surprinzătoare valențe dramatice şi savori ale picturalității şi ale senzualității tușei.
Ca portretist, reinventează genul printr-o nouă modalitate de a reda personajul, definindu-i universul prin mijloace plastice, metaforic. Neobișnuit de numeroasele sale reprezentări picturale ale unor figuri ilustre constituie prima noastră galerie de portrete, prima de această amploare de la noi – parte din ele putând alcătui un original panteon național.”
Recunoștințe:
Liviu Lăzărescu a activat peste 40 de ani la Catedra de Pictură a Institutului de Arte Plastice din București, carieră încununată în anul 2004 cu titlul de „Profesor honoris causa”;
Cetățean de Onoare al Municipiului Deva – 2017:
Cetățean de Onoare al Comunei Marinești – 2018

Surse:
Liviu Lăzărescu, o aventură picturală” de Zoltan Terner, Deva 2015;
„Expoziţie retrospectivă” Palatul Parlamentului României, sala Constantin Brâncuşi ianuarie 2017.
Dan Orghici

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 3
Author

3 Comentarii

  1. Dumnezeu sa-l ierte pentru blasfemie!
    Cum se face ca in ziua de azi toti zugravii sunt numiti maestri? R.C., tu ai idee ce e ala „pictor desavarsit”? Pai daca Lazarescu e maestru si pictor desavarsit, Rubens ce mai e? Romania a avut un singur artist plastic complet, dar nici ala nu se ridica la nivelul marilor maestri: Theodor Aman. Cu exceptia catorva, toti artistii romani sunt niste antitalente, inclusiv Brancusi, Luchian, Pallady si Brauner.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.