A plecat la muncă și se întoarce în sicriu. Drama celor care muncesc la negru, scoasă la lumină de tragedia din Italia

Un muncitor de 35 de ani din Republica Moldova a murit pe 4 august, pe un șantier din apropiere de Padova când, potrivit informațiilor publicate de presa italiană, bărbatului i s-a făcut rău în jurul orei 14, iar ulterior a fost dus la locuința sa în loc să fie solicitat imediat ajutor medical.

Apelul la serviciile de urgență ar fi fost făcut după aproximativ două ore, iar medicii sosiți la fața locului au încercat să îl resusciteze, însă nu au mai putut să îi salveze viața.

Cazul este anchetat acum de procurorii italieni, șase persoane fiind cercetate pentru omisiunea acordării de ajutor, agravată de deces, iar anchetatorii încearcă să stabilească exact ce s-a întâmplat în intervalul dintre momentul în care muncitorului i s-a făcut rău și apelul la serviciile medicale.

Primele informații indică un infarct, iar temperaturile ridicate din acea perioadă sunt luate în calcul ca posibil factor favorizant, dar urmează ca autopsia să stabilească exact cauza decesului și să ofere mai multe informații despre rolul pe care l-ar fi putut avea condițiile în care se afla bărbatul.

Un element important al anchetei este faptul că muncitorul lucra fără forme legale. Potrivit informațiilor din dosar, acesta ajunsese în Italia cu doar o zi înainte și începuse deja activitatea pe șantier. Or, tocmai acest detaliu face cazul relevant pentru miile de români care pleacă la muncă în străinătate și acceptă să înceapă activitatea înainte de a avea un contract.

Ce riscuri îți asumi, de fapt, când accepți să muncești fără contract

Munca fără forme legale nu înseamnă doar că nu ai un document pe care să îl poți arăta dacă te întreabă cineva unde lucrezi, ci înseamnă că intri într-o relație de muncă în care drepturile tale pot fi mult mai greu de demonstrat și de valorificat.

Salariul, numărul de ore, concediul, contribuțiile, responsabilitățile angajatorului și condițiile în care îți desfășori activitatea nu mai sunt susținute de aceeași protecție pe care o oferă un raport de muncă declarat.

Practic, ești la mâna angajatorului și, mai mult decât atât, în cazul unor eventuale accidente de muncă, acesta nu are nicio obligație contractuală față de tine. Cu alte cuvinte, ești bun de plată dacă ți se întâmplă ceva, orice…

Comisia Europeană include munca nedeclarată printre situațiile care îi pot lăsa pe lucrători fără anumite beneficii sociale, fără securitatea locului de muncă și fără protecțiile asociate unui raport legal de muncă. În Italia, Inspectoratul Național al Muncii controlează inclusiv situațiile de muncă nedeclarată, iar cifrele oficiale arată că fenomenul este departe de a fi unul marginal. În 2025, inspectorii italieni au identificat 18.397 de lucrători aflați în situații de „lavoro nero”, dintre care 3.456 în sectorul construcțiilor.

Pentru muncitor, problema se vede cel mai clar atunci când apare ceva neprevăzut, nedorit de nimeni, dar care se poate întâmpla… Spre exemplu, dacă angajatorul nu plătește salariul promis, dacă apar ore suplimentare neplătite sau dacă relația de muncă se încheie brusc, lucrătorul trebuie să poată demonstra ce a convenit și în ce condiții a lucrat.

Astfel, fără documente, mesaje, dovezi ale plăților sau alte elemente care să confirme relația de muncă, recuperarea drepturilor poate deveni mai dificilă.

Ce se întâmplă în cazurile cele mai grave, cum ar fi accidentele de muncă?

În cazul unui accident de muncă, lucrurile devin mult mai serioase. În Italia, INAIL asigură protecția împotriva consecințelor accidentelor de muncă și bolilor profesionale, prin prestații medicale și economice. Sistemul italian prevede inclusiv principiul conform căruia dreptul la prestații nu dispare pur și simplu pentru că angajatorul nu și-a îndeplinit obligațiile de asigurare.

Asta nu transformă însă munca la negru într-o variantă sigură. Dimpotrivă, faptul că raportul de muncă nu este declarat poate complica stabilirea situației concrete, a responsabilităților și a drepturilor lucrătorului.

În cazul unui accident grav, diferența dintre „știu exact cine este angajatorul meu și în ce condiții sunt angajat” și „lucrez pentru cineva care mi-a spus că vom face actele mai târziu” poate deveni extrem de importantă.

În construcții, riscul este cu atât mai mare. Este un domeniu în care regulile privind securitatea și sănătatea în muncă au un rol esențial, iar controalele Inspectoratului Național al Muncii din Italia au identificat în 2025 zeci de mii de încălcări în această zonă. Pentru cine lucrează fără forme legale, tentația de a accepta echipamente insuficiente, program excesiv sau condiții despre care știe că nu sunt în regulă poate fi mai mare, mai ales atunci când depinde de acel venit și se teme să nu își piardă locul de muncă.

Munca la negru este un fenomen răspândit și pe piața muncii din România

Dincolo de ceea ce se întâmplă punctual pe piața muncii din Italia, munca fără forme legale este o practică destul de răspândită și la noi în țară.

Potrivit Raportului anual de activitate al Inspecției Muncii pentru 2025, inspectorii au făcut 56.222 de controale în domeniul relațiilor de muncă, iar în urma acestora au fost depistate 14.798 de persoane care prestau muncă nedeclarată.

Și există un detaliu foarte bun pentru articol: dintre cele 14.798 de persoane, 12.320 lucrau fără încheierea unui contract individual de muncă, 1.535 nu aveau elementele contractului transmise în registrul de evidență înainte de începerea activității, 135 lucrau în perioada suspendării contractului, iar 808 lucrau peste programul stabilit pentru contractele cu timp parțial.

Și în România, cei care acceptă să muncească fără contract își asumă riscuri importante. Dacă angajatorul nu plătește salariul promis, dacă apar ore suplimentare neplătite sau dacă omul este dat afară dintr-o dată, îi va fi mai greu să își ceară drepturile.

Problemele pot fi și mai mari dacă apare un accident de muncă sau o altă situație gravă. Fără un contract și fără o relație de muncă declarată, angajatul poate ajunge într-o poziție mult mai vulnerabilă și poate avea dificultăți în a demonstra unde lucra și în ce condiții.

De aceea, promisiunea unui salariu mai mare „la negru” poate ajunge să coste mult mai mult decât pare la început.

„Facem contractul după” sau „îți dau mai mult în mână” pot reprezenta cele mai mari semnale de alarmă că jobul respectiv nu este unul serios

Pentru un muncitor venit din altă țară, presiunea este adesea foarte mare, pentru că omul a plătit drumul, poate are chirie de achitat, trebuie să trimită bani acasă și are nevoie să înceapă să câștige imediat.

În acest context, o ofertă care îi promite un salariu bun poate părea imposibil de refuzat, mai ales dacă angajatorul îi spune că formalitățile vor fi rezolvate ulterior.

De asemenea, chiar și în țară, din cauza dificultăților financiare, oamenii pot ajunge să dea curs unor astfel de oferte de angajare, dar pericolele nu dispar doar pentru că ești printre români. Dacă ai un accident, dacă suferi o nedreptate, dacă nu ți se plătește salariul promis sau ești exploatat prin muncă, protecția ta socială pur și simplu nu există.

Prin urmare, angajează-te legal! Află de aici care sunt actele necesare la angajare în 2026: lista completă a documentelor pe care trebuie să le pregătești

Ancheta din Italia trebuie să stabilească cine este responsabil de această tragedie, iar autopsia ne va indica cauza exactă a decesului, dar pentru acest om este prea târziu. Nu este însă târziu pentru cei care se gândesc să accepte locuri de muncă fără forme legale. Dacă te afli într-o astfel de situație, gândește-te cât costă liniștea, securitatea, sănătatea și siguranța ta. Merită acea diferență de salariu promisă la negru?

Vezi aici Cât câștigă un muncitor pe șantier în 2026. Meseriașii pleacă și cu 400-500 de lei pe zi acasă, dar firmele tot nu găsesc personal