Acorduri muzicale în culorile toamnei

Violonistul Remus AZOIŢEI şi pianistul Eduard STAN, în concert la Milano

Vineri, 30 octombrie 2015, la ora 19.00, la Auditorium San Fedele din Milano, are loc cel de-al treilea concert ENESCU 60. Recitalul va fi susţinut de violonistul Remus AZOIȚEI şi pianistul Eduard STAN.

În program piese de: George ENESCU, Ciprian PORUMBESCU şi Gabriel FAURÉ.

Numit de către revista britanică The Strad virtuoz incurabil cu suflet şi tehnică fabuloase, violonistul Remus Azoiţei a debutat la 8 ani cu orchestra simfonică din oraşul său natal, Galaţi. După ce, în 1995, a absolvit Conservatorul din Bucureşti la clasa lui Daniel Podlovski, Remus Azoiţei a obţinut o bursă de studii la renumita Juilliard School din New York, unde a avut şansa să studieze cu Dorothy Delay şi Itzhak Perlman, la finalul pregătirii sale obţinând titlul de Master of Music. De-a lungul anilor, artistul a beneficiat şi de îndrumarea maestrului emerit Mihai Constantinescu precum şi a violonistului Bujor Prelipcean, lider al cvartetului Voces.

Remus Azoiţei a concertat în săli prestigioase, precum Carnegie Hall din New York, Concertgebouw Amsterdam, Salle Cortot Paris, Konzerthaus Berlin, St-Martin-in-the-Fields şi Wigmore Hall din Londra, Teatro La Fenice Veneţia, Auditorio Nacional Madrid sau Konzerthaus Viena, apărând şi la festivalurile muzicale de la Tokyo, Cambridge, Londra, Berlin, Heidelberg şi Santander. A colaborat cu artişti renumiţi, printre care Lawrence Foster, David Geringas, Gérard Caussé, Michael Sanderling, Adrian Brendel.

Remus Azoiţei a fost solist al unor ansambluri de prestigiu: Berlin Kammer Orchester, Orchestre National de Belgique sau Orchestre Philarmonique de Radio France. În 2005 a interpretat Dublul concert de Bach alături de violonistul Nigel Kennedy la Festivalului Internaţional George Enescu, concert preluat de către 19 posturi de radio şi televiziune din Europa, incluzând BBC, Arte şi Mezzo. Cu ocazia debutului său la celebra Wigmore Hall din Londra, Sunday Express scria că a cântat un concert de neuitat în faţa unei săli arhipline şi a ridicat publicul în picioare.

Remus Azoiţei a înregistrat în premieră mondială integrala lucrărilor pentru vioară şi pian de George Enescu, alături de pianistul Eduard Stan. Gramophone descria stilul rafinat şi vibrant al lui Remus Azoiţei, un interpret care combină temperamentul, măiestria şi eleganţa execuţiei într-un mod special. În 2009, cu sprijinul ICR, a susţinut un turneu de 15 concerte în Europa şi America, alături de pianistul Eduard Stan. După debutul său în capitala americană, ziarul Washington Post nota: ”Azoiţei cântă cu sensibilitate melodică fluentă şi tehnică strălucitoare”.

Violonistul Remus Azoiţei

În 2001, Remus Azoiţei a fost numit profesor de vioară al Academiei Regale de Muzică din Londra, la acel moment fiind cel mai tânăr profesor de vioară din întreaga istorie de 200 ani a Academiei. În 2007 a pus bazele Societăţii Enescu din Londra, fiind unul din membrii fondatori precum şi directorul său artistic, poziţie pe care o ocupă în continuare. În 2005 a fost decorat de către preşedintele României cu titlul de Ofiţer al Ordinului Meritul Cultural, iar în mai 2013 Regele Mihai al României i-a conferit titlul de ofiţer al ordinului Coroana României.

Eduard Stan s-a născut la Braşov şi este fondatorul Festivalului George Enescu din Heidelberg/Mannheim (2005). A fost salutat de Frankfurter Allgemeine Zeitung şi a primit recunoaşterea internaţională după emigrarea în Germania în 1978, la vârsta de unsprezece ani. A susţinut concerte în Europa şi Statele Unite ale Americii în săli de concerte prestigioase precum Carnegie Hall din New York, Kennedy Center din Washington DC, Konzerthaus şi Philharmonie din Berlin, Konzerthaus din Viena, Salle Cortot din Paris, Concertgebouw din Amsterdam, Auditorio Nacional din Madrid, Philharmonie Luxembourg, Palais des Beaux Arts din Bruxelles, Praga Rudolfinum, Gasteig din Munchen, Musikhalle din Hamburg, Konserthus din Stockolm, Queen’s Hall din Copenhaga şi la National Concert Hall din Dublin. Analizând debutul său la Wigmore Hall din Londra în 2008, revista Classical Sources a lăudat stilul său pianistic de mare impetuozitate.

Eduard Stan a apărut la Festivalul pentru pian din Massenet şi Lille în Franţa, la Festivalul George Enescu în România, la Mid-Europe Festival din Republica Cehă, la Brunswick Classix Festival în Germania, la Festival Schumann Galway în Irlanda şi la Festival Bourglinster în Luxemburg. În 2010 a debutat cu Filarmonica George Enescu la Ateneul Român din Bucureşti interpretând Concertul de Grieg sub bagheta dirijorului Christian Badea.

Student al Arie Vardi, Karl-Heinz Kämmerling şi Martin Dörrie, Eduard Stan a absolvit Academia de Muzică şi Teatru din Hanovra, unde a obţinut şi diploma de Master. De asemenea, a beneficiat de lecţii de dirijorat în cadrul aceluiaşi institut. De-a lungul anilor, Herbert Blomstedt, Matthias Goerne, Karl Engel, Boris Berman, Paul Badura–Skoda au avut un interes puternic în cultivarea talentelor sale de muzician versatil.

Eduard Stan a dezvoltat un duo artistic de succes cu violonistul Remus Azoiţei pentru mai mult de cincisprezece ani. Împreună au înregistrat operele complete pentru vioară şi pian de George Enescu. În sezonul următor, Eduard Stan va concerta în cadrul festivalurilor: Lille Piano din Franţa, Mid-Europé Festival din Republica Cehă, Galway Schumann Festival din Irlanda şi Bourglinster Festival din Luxemburg.

Organizatori: Institutul Cultural Român, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, Consulatul General al României la Milano, Pavilionul României la EXPO Milano 2015

Cu patronajul Ambasadei României în Italia.

”Transylvanian Concert” – Turneu american de jazz cu Lucian Ban şi Mat Maneri

Lucian Ban şi Mat Maneri

Doi reputaţi şi apreciaţi instrumentişti ai lumii jazz-ului contemporan, Lucian Ban şi Mat Maneri, au fost protagoniştii unui turneu-eveniment, de şase spectacole – realizat cu sprijinul ICR New York, care a străbătut SUA de la Pacific la Atlantic, în perioada 30 septembrie – 14 octombrie 2015. Repertoriul a cuprins piese de pe albumul ce dă numele turneului (CD apărut, în mai 2013, la ECM Rec., material discografic prin care Ban şi-a făcut, remarcabil, intrarea sub această prestigioasă egidă jazzistică; pentru Maneri, partenerul său de turneu, discul a fost a noua colaborare cu ECM), cât şi prime audiţii ale unor compoziţii destinate unui viitor disc, cum ar fi prelucrări după doine transilvănene, reinterpretări ale unor piese enesciene de inspiraţie folclorică, compoziţii originale, melodii microtonale.

Cu ocazia unui concert pe care pianistul de jazz, originar din România, Lucian Ban, l-a prezentat împreună cu violonistul american Mat Maneri – născut în Brooklyn, New York City, şi care a fost nominalizat la Premiile Grammy -, la Târgu Mureş, în inima Transilvaniei, muzica lor a fost ”cât se poate de aproape de jazzul gotic”, în aprecierea celor de la Jazz Times.

Lucian Ban şi Mat Maneri în turneu american

Albumul Ban – Maneri, de acum doi ani, Transylvanian Concert, a câştigat aprecierile criticilor de pe ambele maluri ale Atlanticului şi mai multe premii Best Album of 2013, conţinutul său – despre care s-a spus că este, pur şi simplu, „unic şi captivant” – fiind prezentat în numeroase turnee.

Transylvanian Concert rememorează un spectacol desfăşurat spontan la Târgu Mureş, în care au fost prezentate câteva balade proprii, blues-uri, cântece şi improvizaţii abstracte, inspirate de tradiţia europeană a jazz-ului şi a muzicii de cameră.

The Guardian (Marea Britanie) consemna: ”o aparte frumuseţe melancolică şi exuberanţă capricioasă”, The New York Times l-a numit ”un album frumos şi neliniştit”, All About Jazz a salutat ”momentele de frumuseţe neaşteptată”, L.A. Weekly vorbeşte despre un spectacol ”fascinant, evocator şi senzual”, iar The Village Voice îl numeşte ”un album de felul celor care te duc cu gândul şi sufletul în atâtea lumi”. „O colecţie modernă de sonate, care şterg delimitările dintre jazz şi muzica clasică, o contopire de sunete asemenea unei liturghii moderne” (aprecia Jazz Weekly).

La cele 6 concerte, au participat peste 1000 de spectatori.

Turneul ”Vioara lui George Enescu” continuă…

Violonistul Gabriel Croitoru

Organizat de Radio România, prin Centrul Cultural Media ce are loc în perioada 22 octombrie-3 noiembrie 2015, turneul a marcat deja pe harta sa patru localităţi din Transilvania şi Suceava, urmând să se oprească în alte patru din judeţul Olt , apoi la sala ”Teatrelli” din Bucureşti, acest recital fiind organizat cu sprijinul “creart-Centrul de Creaţie, Artă şi Tradiţie al Municipiului Bucureşti”, şi la Sala Radio, unde va avea loc Concertul de Gală care va încheia turneul.

Violonistul Gabriel Croitoru are privilegiul de a cânta pe vioara Guarneri del Gesu pe care a cântat George Enescu (instrument pus la dispoziţie şi aflându-se în patrimoniul Muzeului naţional ”George Enescu”), vioară cu care marele compozitor dădea concerte de binefacere sau cânta în şcoli, pe front sau în spitale pentru a alina suferinţe.

Vioara lui Enescu – Poiana Stampei

Gabriel Croitoru împărtăşeşte primele impresii din turneu:

„De fiecare dată când mergem cu acest proiect prin ţară, avem parte de auditoriu diferit. E clar că am acoperit, în aceşti patru ani de când facem turneul Vioara lui George Enescu la sate, multe zone geografice din România şi vreau să spun că cel mai cald public, sau cel mai receptiv, este, de cele mai multe ori în zona transilvană. Şi asta mă bucură, pentru că, iată, avem ocazia să prezentăm acest minunat instrument şi alături de el, muzica pe care o reprezentăm prin intermediul acestui proiect al Radio România. Eu cred că am avut un impact în seara asta. Sigur, aş zice, numărul celor cărora le-a plăcut este mult mai mare decât al celor care s-au plictisit”

Cum este primită muzica în aceste localităţi spune Horia Mihail:

„Nu e vorba de a înţelege ceea ce cântăm. Ceea ce facem nu este un limbaj care nu are cuvinte, litere, silabe, ci este un limbaj al muzicii, este o energie pe care o transmitem. În momentul în care spui cuiva că îl iubeşti, nu cred că acel om trebuie să înţeleagă acel lucru, ci trebuie să îl simtă”.

“Gala Chapeau!”, un eveniment în România care reuneşte artişti din toate generaţiile pe hiturile lui Gabriel Cotabiţă

“Chapeau” este prescurtarea expresiei “Chapeau à vous”, care exprimă respectul şi aprecierea, tradusă în limba română prin: “Jos pălăria!”.

“Gala Chapeau!” este un regal muzical complet, care se anunţă în aceeaşi măsură plin de surprize şi încărcat de emoţie, Gabriel Cotabiţă fiind alături de prietenii săi din industrie şi de publicul din sală pentru a asculta “Domnişoară, nu pleca”, “Raiul e pe pământ”, “Convenţional”, “Când zâmbeşti” sau ”Noapte albastră”, precum şi multe alte piese, reinterpretate şi susţinute pe scena Sălii Palatului de către unele dintre cele mai îndrăgite voci din România.

Evenimentul din 29 octombrie de la Sala Palatului propune astfel un concept nou pentru ţara noastră: un spectacol care omagiază carierele celor mai importanţi artişti ai României, în cadrul unei Gale care prezintă parcursul lor de la începuturi până în prezent, privind spre viitor.

Evenimentul este în acelaşi timp un cadou muzical oferit de către prietenii săi din lumea artistică, în căutarea unui mod în care să îi declare public „Jos pălăria, Gabi! în preajma aniversării a 60 de ani de viaţă a artistului şi în anul aniversării a 40 de ani dedicaţi scenei.

Gala ”Chapeau” îi va avea ca invitaţi pe Adrian Daminescu, Alex Velea, Antonia, Aurelian Temişan, Bodo, Connect-R, Cornel Ilie, Delia, Doru Todoruţ (Deep Central), Florin Ristei, Horia Moculescu, Jorge, Luminiţa Anghel, Loredana, Matteo, Marcel Pavel, Smiley, Miţă (Bere Gratis), Monica Anghel, Nico, Nicoleta Nucă, Rashid, alături de VH2 şi Andrei Tudor Band.

Emma Shapplin, de la muzica clasică la rock

Emma Shapplin

EMMA SHAPPLIN, interpreta şi compozitoarea ce fascinează audienţa din întreaga lume prin modul în care traversează graniţele mai multor genuri muzicale, este pregătită să cucerească publicul din România cu un concert veritabil. Vocea sa de soprană va răsuna în data de 30 octombrie, la Sala Palatului din capitală, începând cu orele 19.00.

Emma Shapplin s-a impus în peisajul muzical internaţional abordând un stil muzical propriu, inovator, cu influenţe variate, care pornesc de la operă, poezie lirică şi ajung la trance modern, rock şi synth-pop.

Albumul de debut al artistei, Carmine Meo, lansat în anul 1998, avut un impact major asupra notorietăţii sale. Primul său material discografic a înregistrat vânzări de peste două milioane de exemplare în 25 de ţări, obţinând numeroase discuri de platină.

Emma Shapplin, Diva desculţă

Emma Shapplin este artista cu cea mai evazivă trecere la stilul classic, a păstrat tăcerea câţiva ani, de la cel de-al doilea album al său, Etterna, lansat în 2002. În 2009 a lansat cel de-al treilea album, Macadamian Flower. Deşi s-a menţinut departe de fani şi media de-a lungul timpului, artista este foarte îndrăgită în rândurile publicului Sarei Brightman. Cel de-al treilea album al artistei a abordat un stil diferit, pop, atrăgând fani ai genului metal-simfonic, cu reprezentanţi precum Nightwish, Within Temptation şi Epica.

Artista şi-a început cariera artistică în domeniul muzicii clasice, studiind opera, însă a traversat ulterior graniţa genurilor muzicale, cântând rock, care i-a oferit o largă libertate creatoare şi i-a permis să îşi exploreze tonalităţile mai joase ale vocii. Emma Shapplin este considerată unul dintre cei mai creativi artişti contemporani. Compoziţiile sale moderne abordează şi teme gotice, inclusiv ritmuri şi versuri aparţinând limbii italiene de odinioară.

Emma Shapplin este cunoscută drept „diva desculţă”.

Vocea sa de soprană, desprinsă parcă dintr-un cor angelic, va răsuna la Sala Palatului din Capitală în data de 30 octombrie, începând cu ora 19.00.

Sibiu Jazz Festival 2015: punte între generaţii

Pianistul de jazz DORANTES

Timp de o săptămână, Sibiul a redevenit capitala jazzului!

Sibiu Jazz Festival, la cea de-a 45-a ediţie, care a avut loc între 19 şi 25 octombrie2015, aadus din nou bucuria jazzului în capitala sa. 45 de ani de existenţă înseamnă un reper cultural şi totodată, punţi care leagă generaţii de muzicieni din domeniul jazzului.

Ediţia aniversară a festivalului s-a încheiat aseară, la Sala Thalia, într-o atmosferă vivace, cu ritmuri străvechi africane, aduse de cvartetul din insulele Oceanului Indian – Island Jazz. Timp de o săptămână, Sibiul a fost gazda celor peste 2.500 de spectatori din toată ţara şi de peste hotare, care au venit să se bucure de prezenţe scenice carismatice, artişti internaţionali, unii în premieră în România: Dorantes, pianist de flamenco-jazz, Soneros de Verdad, cubanezii care reprezintă a doua generaţie Buena Visa Social Club; grupuri notorii de jazzişti, printre care trioul elveţian Vein, cvartetul lui Niccolò Faraci, a lui Edi Jak Neumann sau Amos Hoffman.

Soneros De Verdad

Secţiunea de concurs a festivalului, la cea de-a 15 ediţie, a fost întâmpinată cu entuziasm din partea publicului. Deosebit de competitiv anul acesta, Concursul SJF a descoperit tineri muzicieni talentaţi, care, deşi sunt la început de carieră, au dat dovadă de înalt profesionalism şi tehnică muzicală. Transmisiunea în direct şi înregistrările video din fiecare seară de concurs au fost urmărite de aproximativ 2400 spectatori online.

Un produs proaspăt Sibiu Jazz Festival, primit călduros de public, constituie proiectul muzical – European Union Residency. Muzicieni din Iordania, România şi Republica Moldova, care au beneficiat de un program de rezidenţă artistică, au prezentat un recital inedit, iniţiind la Sibiu o colaborare de durată.

La Sibiu au fost prezenţi invitaţi de onoare, printre care doamna Gipsy Rodriguez Garcia, Consul al Ambasadei Republicii Cuba la Bucureşti.

Cele şapte seri de jazz au fost prelungite întreaga săptămână în Music Pub cu Jam Sessions şi improvizaţiile artiştilor invitaţi în cadrul festivalului.

”Într-adevăr, Festivalul de Jazz de la Sibiu nu mai este la fel. Însă nimic nu mai este la fel. Un festival este o manifestare în egală măsură socială, economică, ba chiar pe anumite aspecte – politică. Atmosfera festivalului însemna în trecut un act de contestaţie a situaţiei culturale din ţară şi a restricţiilor impuse de stat. Totul s-a schimbat între timp. Nici climatul politic şi cultural nu mai este la fel. Avem o nouă generaţie, diferită de a noastră. Ceea ce a rămas relativ constant au fost oamenii şi artiştii. Pentru mine, Sibiul, prin acest festival, rămâne în mod clar capitală a jazzului”, afirma Pavel Puşcaş, muzicolog, prof. univ. dr. Academia de Muzică ”Gheorghe Dima” din Cluj.

Amos Hoffman Quartett

Pe scurt, săptămâna jazzistică de la Sibiu a însemnat un program muzical divers, eterogen ca stil şi origine etno-culturală, 29 de recitaluri, susţinute de artişti recunoscuţi internaţional şi tineri muzicieni, peste 2500 de spectatori în sălile ”Teatrului Gong” şi ”Sala Thalia”, circa 2.400 urmăritori online, peste 30 de voluntari şi colaboratori.

”La 45 de ani festivalul are încă şanse să crească, să se transforme.”

Semnificaţia celor 45 de ani în percepţia spectatorilor şi evenimentele săptămânii jazzistice reflectate în reacţiile culese din public în această săptămână:

”Nu am nostalgia după festivalul de altă dată. Veneam atunci, mai vin şi acum cu aceeaşi bucurie. Muzica, jazzul de pe scenă este pentru mine tot timpul tânăr. Aceasta este ceea ce apreciez şi le mulţumesc organizatorilor – întotdeauna au adus muzică de calitate, dar m-au provocat să explorez şi influenţe noi, să am acea deschidere faţă de experimente muzicale.”

”Am fost aici aproape toate serile. Aş zice că anul acesta cuvântul cheie pentru ce am ascultat este varietate. Un program foarte-foarte divers. Am gustat de toate: şi jazz clasic, şi influenţe contemporane. A fost deosebit flamenco-jazz şi pian, iar cubanezii de la Soneros de Verdad… nu am cuvinte, au ridicat sala la dans. De mult nu am mai văzut o astfel de atmosferă la Thalia, unde parcă totul e atât de sobru.”

”La 45 de ani festivalul are încă şanse să crească, să se transforme, să se adapteze vremii. Observ că echipa festivalului pare foarte tănără anul acesta. Din toată inima le doresc să ducă mai departe festivalul şi numele Sibiului drept capitală a jazzului”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.