Ajutorul vestic, diluat de corupția din Ucraina

După ce aliații vestici au început să pompeze bani pentru a susține efortul de război al Ucrainei, SUA și statele europene au insistat pentru înființarea unor consilii de supraveghere a companiilor de stat din Ucraina și pe numirea în cadrul lor a unor reprezentanți occidentali. Era o măsură de protejare a banilor cetățenilor europeni si americani de corupția din Ucraina.

Corupția la companiile de stat

Doar că administrația Zelenski, aleasă în 2019 pe o platformă anticorupție și pro-liberalizare, a găsit portițe pentru a continua cu vechea meteahnă a căpușării întreprinderilor de stat de către apropiații guvernului. În acest scop, guvernul fie a amânat crearea consiliilor de supraveghere, fie a lăsat vacante locurile care reveneau guvernului (pentru a nu exista cvorum), fie a schimbat pur și simplu regulile de funcționare a companiilor de stat. Sunt concluziile la care a ajuns o anchetă publicată de The New York Times, la începutul lunii decembrie. Iar, atunci când izbucnește câte un scandal de corupție, guvernul demite întregul consiliu de supraveghere. În acest fel, companiile devin și mai vulnerabile la corupție. Asta s-a întâmplat, recent, la Energoatom.

Ancheta The New York Times, care a acoperit ultimii patru ani, „a descoperit ca guvernul ucrainean a sabotat în mod sistematic supravegherea companiilor de stat, permițând corupției să înflorească”, scrie ziarul american.

Cum scapi de un consiliu de supraveghere anti-corupție

Furturile la Ukrenerego a un început înaintea războiului. În 2021, ministrul Energiei, Gherman Halușcenko, a făcut presiuni pentru angajarea oamenilor săi fără experiență în conducerea companiei. Șeful companiei, Volodimir Kudrîțki, a rezistat. Era susținut de consiliul format din supraveghere de șapte membri, dintre care patru erau numiți de pe o listă scurta a UE, Băncii Mondiale si BERD. Însă mandatul consiliului urma să expire, iar administrația Zelenski nu a mai ținut cont de propunerile din Vest. A insistat pe numirea unui expert polonez care mai lucrase în Ucraina. Liderii occidentali l-au acceptat pe acest polonez și, cu acest nou consiliu, Ukrenergo a intrat în război și a încercat să mențină alimentarea cu energie a Ucrainei sub atacurile Rusiei.

Unul dintre membrii străini ai consiliului a demisionat din motive personale, iar expertul polonez a schimbat tabăra și a votat, împreună cu membrii numiți de guvernul Zelenski, pentru demiterea șefului Ukrenergo, Kudrîțki. În semn de protest, ultimii doi străini au demisionat, iar la Ukrenergo s-a făcut pofta regimului de la Kiev. Protestele din Vest au fost palide, bani au continuat să curgă. Doar ONG-urile anticorupție, Politico.eu și alte câteva publicații vestice au ridicat tonul.

O afacere dubioasă cu reactoare nucleare

Ministrul Halușcenko a fost implicat și într-o afacere coruptă pentru achiziționarea a doua vechi reactoare sovietice din Bulgaria. Ar fi trebuit să fie instalate la o centrală nucleară din vestul Ucrainei. Donatorii occidentali s-au împotrivit, din motive de siguranță nucleara. Decizia trebuia aprobată de consiliul de supraveghere al Energoatom, care era în curs de constituire. Din această structură urmau să facă parte și experți străini. Guvernul de la Kiev a găsit soluția – amânarea încheierii contractelor cu experții străini din Consiliu.

În această perioada de paralizie a Consiliului de supraveghere s-a produs sifonarea celor 100 de milioane de dolari de la Energoatmom – scandalul de corupție în care liderul schemei a fost Timur Mindici, un apropiat al președintelui Zelenski din perioada actoriei. Scandalul nu a avut legătură cu afacerea reactoarelor din Bulgaria, ci cu instalarea unor sisteme de apărare în jurul centralelor nucleare din Ucraina. Scandalul l-a prins pe Halușcenko ministru la Justiție, nu la Energie. Ministrul și-a dat demisia.

Obuzele nu explodează, corupția da

La mai bine de un an de la începutul războiului, în Ucraina a izbucnit un scandal despre contractele de apărare umflate. Donatorii occidentali au cerut Kievului să înființeze o agenție independentă care să monitorizeze achizițiile de arme. Ca și în cazurile precedente, agenția trebuia să aibă un consiliu de supraveghere, dar acesta a întârziat să apară. Când a fost creat, formula a fost incompletă. Fără supraveghere, agenția a cheltuit mai bine de un miliard de dolari din banii contribuabililor europeni.

Marina Bezrukova, primul șef al agenției, spune pentru The New York Times că, în lipsa unui consiliu, a fost expusă presiunilor administrației Zelenski. Ministerul Apărării a forțat-o să aprobe contracte dubioase, inclusive cu o fabrică din Ucraina care nu producea efectiv ceea ce scria în contract – obuze. Rezultatul – obuzele cu pricina nu explodau și astfel a apărut un nou scandal, la finalul anului 2024.

Consiliile de supraveghere sunt doar un paravan

Vinovatul? Șefa agenției, Bezrukova, spunea guvernul. Guvernul dorea să o demită, însă nu putea fără aprobarea consiliului de supraveghere. Iar consiliul de supraveghere nu fusese încă format. Până să aibă loc prima ședința, ministerul schimbă regulile agenției și își arogă dreptul de a demite șeful. Consiliul, care avea și membri străini, protestează. Degeaba – guvernul își retrage doi membri din consiliu și se ajunge la lipsă de cvorum. Autoritatea este transferată la guvern, care o demite pe Bezrukova, la începutul anului 2025. ”Consiliile de supraveghere sunt doar un paravan. Nu sunt reale”, este concluzia fostei șefe a agenției de achiziții de armament din Ucraina.

Momentul a coincis cu venirea la putere a lui Donald Trump. The New York Times scrie că, în acest context, regimul Zelenski a început să elimine măsurile anticorupție, rescriind regulile de funcționare ale companiilor de stat și dând guvernului mai multă autoritate asupra lor. Organele anticorupție, printre care Biroul Național Anticorupție – NABU, au fost luate cu asalt, dar, la protestele UE, guvernul a dat înapoi, în vara anului 2025.