Alegeri în Letonia: 14 partide în cursa pentru Parlament. NATO a întărit securitatea spațiului aerian

Letonii sunt chemați sâmbătă la urne pentru alegerile parlamentare, într-un scrutin dominat de preocupările privind securitatea națională, războiul din Ucraina și creșterea costului vieții. Aproximativ 1,5 milioane de persoane sunt eligibile să voteze pentru cei 100 de membri ai Saeima, parlamentul unicameral al țării.

Paisprezece partide și alianțe participă la alegeri, iar votul se desfășoară în sistem proporțional. Pentru a intra în Parlament, formațiunile politice trebuie să obțină cel puțin 5% din voturile exprimate la nivel național.

Scrutinul are loc într-un context de îngrijorare privind securitatea, în condițiile în care Letonia este membră a Uniunii Europene și NATO și are granițe cu Rusia și Belarus. Invazia rusă din Ucraina și incidentele cu drone de pe flancul estic al NATO au contribuit la creșterea preocupărilor privind protecția teritoriului.

Pentru perioada alegerilor, NATO și aliații săi au întărit protecția spațiului aerian al Letoniei. Patru avioane germane Eurofighter au fost desfășurate temporar la baza militară Lielvārde, iar Italia și Turcia contribuie, de asemenea, la consolidarea capacităților de apărare aeriană, potrivit Deutsche Welle. Ministerul leton al Apărării a explicat că măsura are ca scop inclusiv asigurarea desfășurării în condiții de siguranță a alegerilor.

Costul vieții și securitatea, principalele teme din campanie

Pe lângă securitate, campania electorală a fost dominată de probleme economice. Mulți alegători sunt preocupați de prețurile ridicate, salarii, presiunile asupra sistemului de sănătate și ritmul lent al economiei. Emigrația și îmbătrânirea populației rămân, de asemenea, probleme importante pentru țară.

Premierul Andris Kulbergs, aflat în funcție din luna mai, conduce partidul centrist Lista Unită în acest scrutin. Guvernul anterior s-a prăbușit în urma unei crize politice legate de incidentele cu drone ucrainene, iar Kulbergs a ajuns la conducerea executivului în acest context.

Sondajele publicate înaintea scrutinului indicau Lista Unită drept formațiunea aflată în frunte, însă cu un nivel de susținere care nu i-ar permite să formeze singură guvernul, mai arată sursa citată. Mai multe partide au șanse să treacă pragul electoral, ceea ce ar putea duce la negocieri pentru formarea unei noi coaliții.

Partidele populiste încearcă să capitalizeze nemulțumirea

Preocupările economice și diviziunile legate de relația cu Rusia au oferit spațiu unor formațiuni populiste și unor partide care susțin o abordare mai puțin strictă față de Moscova.

Printre acestea se numără formațiunea Puterea Suverană și Alianța Tinerilor Letoni, precum și partidul Letonia Întâi. Aceste formațiuni critică sprijinul acordat Ucrainei și susțin că o decuplare economică totală de Rusia ar putea avea efecte negative.

În același timp, Andris Kulbergs și formațiunea sa susțin menținerea sprijinului pentru Ucraina și consolidarea apărării. Letonia intenționează să aloce aproximativ 5% din PIB pentru apărare, unul dintre cele mai ridicate niveluri din cadrul NATO.

Rezultatul alegerilor va determina componența Parlamentului cu 100 de membri și va deschide negocierile pentru formarea unei noi majorități guvernamentale. Fragmentarea politică face ca formarea coaliției să fie una dintre principalele mize ale scrutinului.

Europa intră într-un maraton electoral. Extrema-dreaptă poate câștiga teren de la Suedia până în Franța