ANALIZĂ „Aș activa Articolul 4. Reacțiile diplomatice nu duc la nimic” – Virgil Bălăceanu, după incidentul de la Galați

„Ne putem întreba de ce nu s-a realizat doborârea. Și ne-am putea întreba, pe spațiu celor patru minute, cât drona a fost pe radarul avionului F-16, de ce nu a fost lansată racheta. Răspunsul Ministerului Apărării că acele daune colaterale ar fost mai mari decât explozia.

Dar ar trebui să știm dacă acele daune colaterale puteau fi mai periculoase și daunele colaterale veneau în primul rând de la resturi. Sigur că un gen de daună colaterală putea fi violarea spațiului aerian al Ucrainei în condițiile în care racheta nu atingea ținta și ajungea în spațiu aerian al Ucrainei”, a mai declarat generalul Virgil Bălăceanu, pentru Cotidianul.

CITEȘTE ȘI: UPDATE VIDEO O dronă a căzut peste un bloc cu 10 etaje din centrul Galațiului. O mamă și copilul ei, la spital, iar alți 70 de locatari au fost evacuați

Generalul Virgil Bălăceanu: „Aș activa Articolul 4”

În ceea ce privește ședința CSAT convocată de președintele Nicușor Dan, generalul a declarat că în cadrul acesteia ar trebui să fie realizată o analiză despre poziția avionului, a dronei, a traiectoriei dronei în cele patru minute, cât a avut-o în radar pilotul. Totodată, acesta a mai precizat că ar trebui să fie discutate și care ar fi fost consecințele dacă avionul lansa o rachetă.

„Ca atare de aici, CSAT-ul trebuie să ia măsuri pe care să le includem în ceea ce au făcut balticii. Și anume, Baltic Shield să devină un Danubian Shield. Cu mijloacele din dotare care trebuie suplimentate, cu misiuni de tip nou complementare, inclusiv e un exemplu de poliția aeriană cu serviciu în aer. Mai departe să vedem ce înseamnă, prin Articolul 4, prezența mai multor mijloace pentru scutul Danubian, pentru că îi spun scutul Danubian, și întărirea procesului de achiziție”, a completat generalul Virgil Bălăceanu.

CITEȘTE ȘI: Istoricul Cosmin Popa: Suntem în faza precedentă a războiului/ Astfel de incidente se vor înmulți/ Ambasada Rusiei va răspunde cu un comunicat obraznic INTERVIU

Întrebat dacă România ar trebui să activeze Articolul 4 al NATO, generalul a precizat că „sigur că da”.

„L-aș activa și aș începe discuțiile cu membrii NATO care au o zonă de interes în România. Iau exemplul Franței. Dacă Franța a dislocat sisteme de apărare antirachetă de tip Mamba în capul Midia, putem convinge Franța să disloce sisteme antidronă și pentru scutul Danubian. Putem colabora foarte bine cu Turcia, ținând seama că avem acordul de cooperare în domeniul apărării. Și Turcia poate să ne sprijine cu asemenea sisteme. Sunt doar două exemple”, a mai spus Virgil Bălăceanu.

Articolul 4 din Tratatul NATO prevede că „părțile vor avea consultări comune ori de câte ori vreuna dintre ele va considera că este amenințată integritatea teritorială, independența politică sau securitatea vreunei dintre părți”.

„Sigur că dotarea trebuie să fie extinsă”

Generalul a comentat și declarația premierului interimar Ilie Bolojan, care a transmis că „răspunsul apărării românești a fost limitat de nivelul dotării”. Întrebat dacă declarația premierului interimar înseamnă că Armata Română nu este dotată suficient, generalul Virgil Bălăceanu a precizat: „Sigur că dotarea trebuie să fie extinsă”.

„Pentru că unul este să acționezi și sunt în dispozitiv instalațiile Gepard, care sunt totuși instalații cu o vechime destul de mare, dar care sunt folosite cu eficiență de către ucraineni. Și altul este să acționezi cu sisteme de tip Skyranger sau Skynex, care sunt pregătite pentru combaterea obiectelor de mici dimensiuni, care zboară la altitudini mici, vezi dronele.

Să sperăm că și sistemele, dacă se semnează contractul SAFE, că aici avem o întreagă dezbatere și foarte multe incertitudini, va aduce într-un timp cât mai scurt aceste sisteme în dotarea armatei românești și dislocate pe granița fluvială Ucraina. Deși s-ar putea să intrăm într-o altă etapă când media va spune că există o tendință de militarizare a zonei. Prezența oricărui echipament militar înseamnă o vizibilitate a armatei și o interpretare, dacă se vrea și la noi se vrea de multe ori, eronate și rău intenționată. În sensul în care militarizăm zona de graniță pregătindu-ne să ne implicăm în conflictul din Ucraina. Știm prea bine că asta este o temă extrem de des vehiculată”, a explicat generalul Virgil Bălăceanu.

CITEȘTE ȘI: TIMELINE Cât a stat drona rusească în spațiul românesc. De ce în Estonia a fost doborâtă și în România nu s-a putut

De ce este complicat să doborâm dronele care intră în spațiul aerian

Totodată, Cotidianul i-a solicitat generalului să explice de ce este complicat pentru România să doboare dronele care intră în spațiul aerian românesc.

„Este complicat pentru că ele au un zbor dezordonat, pentru că apar și dispar repede de pe ecranul radarelor, ținând seama de altitudinea la care acționează și atunci trebuie să iei o decizie, și decizia a aparținut pilotului în cele patru minute cât a avut-o pe radarul de bort.

Este complicat pentru că poți să ajungi și la violarea spațiului aerian al Ucrainei în condițiile în care nu lovești drona. Este complicat pentru că nu ai toate informațiile în timp real dinspre partea ucrainiană, pentru că partea ucrainiană are în vizor cel care a executat tragerea asupra dronei și vede că această dronă nu a fost nimicită prin focul, iau exemplul unei mitraliere cu patru țevi de tip sovietic, ei le folosesc în continuare. Și se vede traiectoria înspre România și acest lucru ar trebui să-ți însemne un schimb de informații în timp real, pentru că am crea mie posibilitatea să acționez”, a precizat Virgil Bălăceanu.

CITEȘTE ȘI: EXCLUSIV Hari Bucur Marcu: „Nu putem pune mitraliere pe fiecare bloc.” Explicația analistului de securitate după ce o dronă a căzut pe un bloc din Galați

„Reacțiile diplomatice nu apără viața cetățenilor noștri”

În ceea ce privește reacția diplomatică pe care ar trebui să o adopte România față de Rusia, generalul Virgil Bălăceanu a declarat că „reacțiile diplomatice nu duc la nimic. Reacțiile diplomatice nu apără viața cetățenilor noștri”.

„Reacția României, sigur, în plan diplomatic, trebuie să-și manifeste dezacordul față de continuarea războiului. Dar rușii, dincolo de reacția noastră, vor continua războiul. Continuând războiul, vor lovi în continuare porturile dunărene.

Reacția noastră este să creem acest scut danubian. Printr-o prezență militară, n-avem altă soluție, cât mai consistentă pe granița cu Ucraina, granița fluvială, granița la Dunăre, fără să mediatizăm, fără să apară în media din nou acele comentarii că Armata Română se pregătește să intre în războiul din Ucraina împotriva Federației Ruse. Trebuie să avem și o strategie de comunicare și media să ne ajute din acest punct de vedere”, a explicat generalul Virgil Bălăceanu.

CITEȘTE ȘI: Piloții de F-16 au avut autorizație de doborâre. Drona, pierdută de pe radar înainte să lovească blocul din Galați

Acesta a mai adăugat că „nimic nu este infailibil”.

„Nici israelienii nu reușesc să doboare toate dronele iraniene. Dar gradul de doborâre trebuie să fie mai ridicat. Dacă am putut îndeplini o misiune de doborâre cu o rachetă AA și acum aer-aer, nu ne mai întrebăm care sunt costurile, cu ceva timp în urmă toată media se întreba: este bine să doborâm o dronă de zeci de mii de dolari cu o rachetă de sute de mii de euro? Asta n-a mai întrebat nimeni. Ca atare, și strategia de comunicare și modul în care media discută asemenea probleme, trebuie să se facă cu mai multă profunzime și cu mai mult realism”, a adăugat generalul Virgil Bălăceanu.