Caracterizat sintetic, umanismul este concepția care-și asumă centralitatea omului în univers și îndeamnă la acțiuni de sprijinire a oamenilor, de eliberare și emancipare a lor.
Cel puțin în tradiția europeană, umanismul are la origini imaginea creării omului de către Dumnezeu, după chipul și asemănarea sa, așa cum Biblia a consacrat-o. Trăită intens, imaginea a și condus la asumarea în constituțiile moderne a demnității omului, ca principiu, pe soclul căruia au fost prevăzute libertățile și drepturile fundamentale.
Au fost, însă, și sunt mereu aruncate pe piață devize alternative la umanism. S-a lansat, de exemplu, „antiumanismul teoretic”. În anii șaizeci-șaptezeci, ca efect al concentrării sociologiei și matematicii asupra studiului structurilor, al psihologiei genetice și al antropologiei structurale, ca și al atracției tehnocrației, a prevalat opinia după care umanismul ar fi devenit superfluu.
Mai târziu, pe scena ideilor generale a urcat „postumanismul” și, mai recent, „transumanismul”. Ele vin din generalizări făcute la origine de străluciți cercetători, respectiv de extrem de cultivați și inovativi informaticieni, care extrapolează vederi din disciplinele lor.
Se cuvine menționat că este vorba despre cercetători cu o pregătire profundă, într-o diviziune a științelor care este nouă în istorie. Ei sunt formați nu atât în cadrele disciplinare conduse de vreo logică formală a cunoașterii – cum sunt încă cele mai multe formări universitare și cercetări științifice din zilele noastre – cât în cadrele dirijate de problemele ce se vor lămurite. De aceea, contează mai mult decât disciplinele, diferite conjuncții ale lingvisticii, matematicii, psihologiei, fizicii, chimiei, biologiei, economiei, ingineriilor, antropologiei, sociologiei, informaticii, medicinei, cosmologiei, chiar ale literaturii și muzicii. Ele sunt evident mai mult și nu încap în taxonomiile disciplinare cunoscute.
În pofida unor interferențe, „postumanismul” și „transumanismul” trebuie însă distinse. Prin „postumanism” se înțelege o reacție la imaginea antropocentrică asupra lumii și o critică a elaborărilor umanismului. Ele s-au conturat în studiile literare, ca deplasare de la centrarea pe personaje acaparate de condiția lor existențială, la descrierea a ceea ce se petrece cu omul în realitățile vieții. Postumanismul detronează ființarea umană ca subiect privilegiat al cercetării. Odata cu aceasta, se dărâmă centralitatea omului, un anumit apriorism al eticii, ca și exaltarea libertăților, drepturilor și a capacităților conștiinței de sine, în favoarea recunoașterii de structuri ce ies de sub controlul oamenilor. Uneori, postumanismul topește omul în structuri, alteori, sub inspirația devizei lui Nietzsche – „omul să fie urmat de Supraom” – este o critică a limitărilor umane.
Putem discuta pe larg postumanismul și lacunele sale. În opinia mea, trei sunt decisive. Bunăoară, nu s-a putut dovedi că o decentrare postumană dă rezultate. Ea distruge modernitatea, iar ceea ce se petrece în Europa actuală oferă probe. Apoi, noi strategii de cercetare nu antrenează automat erodarea umanismului, iar viziunea postumanismului tot nu are suport. În sfârșit, argumentul existențial rămâne – niciun om nu poate ieși din condiția de individ aflat în căutarea viețuirii în mediul unor valori.
Prin „transumanism” se înțelege, la propriu, altceva. Pe o linie, este viziunea potrivit căreia s-ar putea schimba radical condiția de ființă finită a omului, cu ajutorul noilor științe, anihilând până la urmă boala și moartea. Ea nutrește căutări mai ales în fiziologie, nutriție, medicină, în direcția tratării maladiilor și a prelungirii vieții. Pe altă linie, transumanismul susține că oamenii ar putea fi înlocuiți ca subiecți ai realității cu produsele socotite superioare ale inteligenței artificiale. Nu ar mai conta componentele sociale și instituționale ale condiției umane, cât rețelele create de inteligența artificială. „Cyborgul” – organismul uman sau neuman care și-a dezvoltat abilități făcute posibile de inteligența artificială – ar fi orizont realist.
După cum l-au configurat Manfred E. Clynes și Nathan S. Kline (Cyborgs and Space, 1960), care au studiat precis fenomene ca iubirea, râsul, deferența și au stabilit că acestea depind de ceea ce se petrece în corp și pot fi stimulate prin acțiuni externe, „cyborgul” ar fi posibil. El ar depăși frontiera dintre om și animal, dintre om și tehnologiile inteligenței artificiale, chiar și dintre om și lucruri, cu toate consecințele. Concentrat asupra explorării legăturii dintre creier și computer, matematicianul și romancierul Vernor Vinge (1993) a spus că progresul tehnologic duce treptat la o tehnică „superinteligentă”. Nu numai atât, dar tehnica devine adevăratul subiect al istoriei.
La „Cyborg”, transumanismul liniei a doua adaugă astfel ideea „Superinteligenței”. Să rămânem la „transumanism”, în acest înțeles strict. Nu fac aici un inventar, nici nu amintesc istorii ale inteligenței artificiale, desi se învață enorm din ele. Menționez doar sursele teoretice principale ale emergenței inteligenței artificiale. Aceste surse au fost: identificarea bazei aritmetice a gândirii (Boole), distingerea conținutului (gândului) de expresii (Frege), delimitarea lanțurilor de propoziții pe linia valorii de adevăr (Russell, Whitehead), cercetarea conexiunii inverse (Wiener), decuparea informației și a unității ei elementare (Shannon). La o privire retrospectivă, și ea concentrată asupra a ceea ce a fost decisiv, se pot observa patru praguri majore ale acestei dezvoltări: a) dezvoltarea analizei limbajului prin modelări complexe ale capacităților (Chomsky); b) dezvoltarea informaticii (Shannon și continuatorii); c) abordarea computerială a psihologiei (Neisser și mai ales Anderson și alții); d) convertirea în impulsuri electronice a informației și inginerii ce au dus la industria calculatoarelor.
Ce cunoștințe au condus însă de la inteligența artificială, la „transumanismul” de azi? Să observăm această tranziție, fie și în linii mari, pe baza autorilor și cărților care au jalonat-o.
Marvin Minsky a studiat la MIT aplicarea în cercetarea creierului a sistemelor analoage rețelei neuronale și a adâncit cercetările în ingineriile electrică și computerială pentru a realiza learning maschines bazate pe analogia cu rețeaua neuronilor. În cartea sa A Framework for representing knowledge (1979), Marvin Minsky a dat o nouă interpretare cunoașterii, care a fost recompusă pe baza conceptului de „frame”, prin care are în vedere o structură de date (informații) ce reprezintă situații stereotipe, ca, de pildă, statul într-o cameră, de care sunt legate informații privind folosirea, ce este de așteptat și ce este de făcut. Cunoașterea ar consta din asamblarea de „frames”, iar inteligența ar fi rezultat al interacțiunii de componente neinteligente. Marvin Milsky a putut susține astfel că, pe baza progreselor matematicii, se pot construi supercomputere capabile să preia decizii aflate astăzi în mâna oamenilor și să administreze mai bine treburile vieții umane. În altă carte, The Emotion Maschine (2006), el a expus o teorie a funcționării minții, în care și oamenii sunt mașini, dar mașini inteligente, întrucât beneficiază de interacțiunea dintre părți fizic identificabile ale creierului, care operează autonom. „Inteligența” rezultă de fapt din felul în care este alcătuit și funcționează creierul. Vor fi posibile însă computere și mai inteligente decât oamenii.
Un discipol, Ray Kurzweil, a fost angajat de Google pentru a cerceta funcționarea limbajelor naturale în vederea dezvoltării learning maschines. După ce prezintă istoria inteligenței artificiale în The Age of Intelligent Maschine (1990), Ray Kurzweil a dat scrierea sa principală, The Age of Spiritual Maschine (1999, tradusă și republicată Die Intelligenz der Evolution, Kiepenheuer&Witsch, 2016), în care spune că evoluția vieții oamenilor va depinde de procese biologice și de tehnologii ale inteligenței artificiale. El vede corpul uman ca sistem ce constă în „programe” și consideră că organismul va putea fi într-un fel reprogramat biologic, încât cancerul și alte boli să fie făcute reversibile. El susține că există o lege a accelerării progreselor tehnologice, care ar fi miezul istoriei ce vine. În studiul How to Create a Mind (2012), Ray Kurzweil spune că neocortexul este un sistem complex a cărui arhitectură, odată copiată de computere, poate da Superinteligența artificială. El prevede că, în jurul anului 2029, și computerele vor trece celebrul test introdus de Alan Turing (Computing Maschineriy and Intelligence, 1950), prin care se verifică abilitatea unei mașini făcând din ea parte a unei discuții în trei, doi fiind oameni, și cerându-i să răspundă la întrebări în limbajul natural.
Între timp, s-au creat noi premise matematice pentru cercetarea gravitației pe baza teoriei relativității și mecanicii cuantice, încât a devenit posibilă „stringtheory (teoria corzilor)”. Este o teorie care extrapolează cunoștințe privind gravitația cuantică și susține că am fi într-un univers plural, compus din unități delimitate. Acest univers ar fi de fapt cu zece dimensiuni – nu doar cu cele trei dimensiuni spațiale plus dimensiunea temporală, cu care suntem obișnuiți. Argumentul principal este că ecuația forței gravitaționale între două corpuri și ecuația forței electrostatice dovedesc că magnitudinea forței este invers proporțională cu distanța. Ca oameni, operând cu anumite distanțe între obiecte, sesizăm doar patru dimensiuni.
De la „stringtheory” a plecat Nick Bostrom, care, după cercetări de fizică, neuroștiințe computaționale și filosofie, a spus că lumea noastră nu este nici realitatea însăși și nici singura. Lumea noastră este o „simulare de computer” – înțelegând aici prin simulare o modelare matematică capabilă să descrie și să prezică evenimente din lumea reală (Are We Living in a Computer Simulation?, 2003). Teza lui Nick Bostrom este că lumea în care trăim nu este singura, nu este nicidecum ultima realitate. Suntem doar într-una dintre lumi, așa cum a stabilit Cineva – care poate fi asimilat cu Dumnezeu. Dar nu acest fapt contează, ci acela că noi suntem ceva virtual, un „vis (Traum)” sau chiar „coșmar (Alptraum)” (Nick Bostrom, Superintelligenz. Szenarien einer kommenden Revolution, Suhrkamp, Frankfurt am Main, 2018). Acel Cineva poate fi la un Supercomputer cu ajutorul căruia se încearcă o mulțime de scenarii sau pune la încercare ipoteze privind universul. Umanitatea este rezultatul unor încercări, al unui joc al Cuiva, care are considerentele lui. Nu avem cum să-i dovedim existența, dar avem rațiuni să spunem că ne-a făcut cum suntem, ca ființe care produc suferință congenerilor și războaie.
Analog cu jocurile noastre pe computer, ne spune Nick Bostrom, Cineva se joacă pe un Supercomputer cu noi. Și așa cum sensul vieții este expansiunea, deschiderea de noi resurse și organizarea de noi populații, Supercomputerul, cu Superinteligența sa, este cel care controlează lumea. Nu ne rămâne decât să conlucrăm cu ea. Acomodarea este probabil „cea mai mare și mai neliniștitoare sarcină cu care umanitatea este confruntată – indiferent dacă ea este stăpânită sau eșuăm; va fi ultima sarcină a umanității” (p. 9). Nu va fi evitabilă asumarea sarcinii. Singura chestiune este când se va asuma. Numai asumând-o se evită alternativa prăbușirii.
Se pot discuta multe în jurul transumanismului, legat de inteligența artificială. Discuția este practic abia la început. Aici mai ating doar un aspect: de ce este criticabil transumanismul legat de inteligența artificială? Din păcate, la noi se discută infim și astfel de chestiuni, încât aduc în atenție câteva de referință.
Argumentele principale sunt de ordin logic și antropologic.
Se aduc frecvent două argumente logice contra pretențiilor inteligenței artificiale. Primul este acela că inteligența artificială este o abordare care a luat act de faptul că strategia de cercetare bottom-up, reprezentată de behaviorism în psihologie și de psihologia fiziologică a semnalelor neuronale, nu mai dă rezultate. Ambele sunt excedate de complexitatea psihicului. În această situație, s-a recurs la o strategie top-down care a ales să pună întrebarea astfel: cum poate un sistem să îndeplinească performanța X? Aceasta este însă o interogare engineering – o „chestiune de soluție mai curând decât una de descoperire” (Daniel Dennett, Brainstorms. Philosophical Essays on Mind and Psychology, The MIT Press, 1986, p. 111). Este vorba de o teoretizare aprioristică care ne poate duce la cunoașterea de constrângeri, dar în rest ne poate înșela, fiind „neutră cu privire la faptele empirice”. Inteligența artificială este „cea mai abstractă cercetare a posibilității inteligenței sau cunoașterii” (p. 119). Ea împarte cu filosofia interesul pentru structuri abstracte și cu psihologia interesul pentru psihicul uman, dar antrenează patru neajunsuri: a) componentele sistemului sunt introduse miraculos; b) luarea unei constrângeri ca mai importantă decât altele este discutabilă; c) se restrânge artificial design-ul unui subsistem; d) se restrâng arbitrar performanțele unui sistem (p. 112-113). Inteligența artificială își asumă că există un izomorfism între computer și creier, între nivelul neuronal și computer, dar acest izomorfism nu se poate proba sau ține de un strat superficial al realității. „Verisimilitudinea” programului nu este același lucru cu izomorfismul (p. 115-116). Programele inteligenței artificiale „nu sunt experimente empirice, ci experimente de gândire trecute prin computere”.
Al doilea argument contra inteligenței artificiale este acela că, în conformitate cu teorema lui Gödel, într-un sistem de axiome, de pildă, al aritmeticii, sunt propoziții ce nu se pot dovedi în acel sistem. Or, computerele sunt mașini bazate pe sisteme de axiome. Mașinile Türing recurg deja prin construcție la exploatarea tuturor legilor cunoscute ale naturii pentru a-și atinge scopul. Dar, oricât ar fi de dezvoltate, au nevoie de ceva care ține de creatorul ei. Ele nu ar putea avea un scop, vreo intenție în înțeles propriu (p. 261). Scopul depinde de designer și nu se transmite ca atare mașinii.
Hilary Putnam, el însuși inovator în lingvistică, robotică și filosofie, reia argumentul lui Noam Chomsky, după care modelarea computerială a limbajului este corectă, dar susține și el că nu este de așteptat ca inteligența artificială să copieze limbajul natural. Dar aceasta nu înseamnă să nu continuăm cu modelarea. Multe sisteme sunt prea complexe pentru noi ca să le putem prelua, să putem face predicții sau să simulăm activitatea lor în detalii; dar asta nu înseamnă să spunem că nu putem să căutăm modele teoretice utile ale unor astfel de sisteme” (Hilary Putnam, Renewing Philosophy, Harvard University Press, 1992, p. 17). În definitiv, operăm cu științe economice, chiar dacă nu am captat complexitatea economiei.
Este clar că se pot dezvolta computere oricât de capabile de operații asemenea creierului, dar nu va fi nicicum prezent scopul rezultat din reflecție a creatorului lor. Eu cred că argumentele de acest fel se pot generaliza într-unul hotărâtor. Computerele mai noi își descriu structura, ce reprezintă „conștiința”lor . Ele au căpătat capacități de a se comporta adecvat în mediu și au o anumită, să-i spunem, „conștiință de sine”. Numai că oricât s-ar dezvolta acestea – și nu există motive să nu se dezvolte (afară de o subită autodistrugere a umanității, care, din nefericire, nu mai ține de literatură, ci este azi pericol nemijlocit !) – un prag nu poate fi trecut: intenția, reflexivitatea și decizia autonomă nu sunt accesibile inteligenței artificiale. Transumanismul este astfel imposibil deja la nivelul construcției și funcționării acesteia.
Dacă se consideră că inteligența artificială funcționează de la sine, atunci ea forțează realitatea. Nu văd argumente împotriva inteligenței artificiale, căci ea este una dintre cele mai mari creații – comparabilă, de pildă, cu termodinamica, electricitatea și atomistica, dacă nu mai mult. Sunt însă critici ale folosirii ei – argumente ale consecințelor inteligenței artificiale, care acuză slăbirea de fapt a umanismului. Amintesc două dintre acestea, proeminente în dezbaterea internațională.
Directoarea unui institut german de informatică, pregătită în matematică, drept, filosofie, Yvonne Hofstteter, a arătat că digitalizarea a antrenat atomizarea societății, dependența cetățeanului de filtre, transformarea relației dintre cei care conduc și cetățeni în comandă, conducerea statelor de către concernele media (în Jakob Augstein, Hrsg., Reclaim Autonomy. Selbstmächtigung in der digital Weltordnung, Suhrkamp, Frankfurt am Main, 2017). Aplicarea inteligenței artificiale din zilele noastre a dezvăluit trei fapte: „supraveghearea” oamenilor, imanentă acesteia; sistemul software ia decizii în locul omului; efectul conexiunii inverse în materie de control al persoanelor se generalizează (Das Ende der Demokratie. Wie din künstliche Intelligenz die Politik übernimmt und uns entmündingt, Penguin, München, 2018p. 79-95). Cetățenii au acces mai larg ca oricând la știri, dar sunt condiționați mai profund și la nevoie manipulați. Despotism, absolutism, plutocrație, comunism, și alte regimuri politice ce recurg la controlarea minților cetățenilor, sunt reluate tăcut în „era digitală” (p. 65). Are loc o degradare a valorilor, încât „prietenia naturală este înlocuită de <satisfacția (Freunde)> în rețelele sociale, ceea ce este real devine virtual, ceea ce era om se aruncă pe piață ca număr și date și poate să acționeze liber” (p. 58-59). Deviza lui Norbert Wiener, „totul poate fi condus”, ajunge la aplicare dincolo de intențiile și speranțele acestuia.
Reacționând la pretențiile transumanismului, pătrunzătorul filosof Richard David Precht a argumentat că, acceptând principiul lui Kierkegaard, după care individul stabilește în ultimă instanță sensul, „dacă vrem să aplicăm inteligența artificială într-un viitor plin de sens, încât ea să servească scopurile foarte multor oameni și nu ale unei evoluții ominoase, trebuie să nu depășim oamenii. Trebuie să lăsăm în urma noastră gândirea postumanistă…” (Richard David Precht, Künstliche Intelligenz und der Sinn des Lebens, Goldmann, München, 2021, p. 111). Avocații inteligenței artificiale favorizează un nivel scăzut de socializare: „Nick Bostrom pare a gândi mai curând în termeni de populații”, iar „Ray Kurzweil cunoaște propriu-zis numai consumatori” (p. 87). Ei favorizează astfel o lume, axiologic vorbind, de mâna a treia. (Din volumul, A.Marga, Sensul vieții, în curs de publicare)
Autorul arată că a citit/răsfoit cam mult pe subiect și a priceput cam puțin. Unele fraze sunt de-a dreptul rizibile ori ridicole. Plus multe greșeli. Text la nivel de referat mediocru de liceu.
umanitatea e in pericol din momentul cand niste „experti” si „oameni de stiinta” au clonat oaia Dolly… din momentul ala, si in lipsa unei reactii de pedepsire din partea guvernelor si de condamnare din partea comunitatii internationale, au disparut toate limitele in ceea ce priveste experimentele pe oameni… dar ma rog, asa o sa dispara umanitatea, in ropote de aplauze pentru cei de genul Fauci, Schwab, Musk, Gates…
În loc de discuții și neavînd vreun argument, cratorii caută și ei să abată atenția. Diuversiuni cunoscute. Jalnic, băieți de subsol!Se vede că acest Crator nu are nici cea mai mică pricepere și atunci crede că are păreri. Crator= biet trimis și el pe la comentarii în ce habar nu are. Articolul Transumanismul… este foarte cultivat, profund, de intelectual responsabil. Dar nu-i articol pentru specia cratori.
În sfîrșit cineva competent, cunoscînd logica, informatica și psihologia lămurește ce este inteligența artificială. Un articol oportun pe o temă rămasă mereu pe jumate lămurită. Foarte bună observația că este vorba de experimente pe computer nu de experimente în realitatea faptelor.
in sfarsit, un articol care lamureste discutia despre IA, atat de confuza in zilele noastre.
Subtil argumentată ideea că inteligența naturală nu poate fi copiată complet de inteligența artificială. Modelări oricîte, dar copia nu iese.Articol foarte util. Să nu ne îngrijoreze Cratorii. Trimișii lui coldea pe la articole, ca cititorii să nu citească cu ochii și mintea lor nu poricep că se termină într-o bună zi și la noi cu asemenea năravuri. Bine zis ferry – jalnici cratorii.
Căutând cu cerbicie multidimensionalitatea, umanitatea riscă să piardă, prin estompare, cea de-a treia dimensiune, spiritul, cea care dă profunzime existenței sale. Oare „băieții ăștia cu cercetarea” nu-și dau seama că, de fapt, ei caută metode sofisticate de sinucidere?
Pornind de la premisa că, creația nu poate depăși în complexitate creatorul, eu cred că transumanismul este un mod de a transforma, de fapt, oamenii în obiecte. În sclavi, adică. Și de aici, întoarcerea la democrația originală, cea ateniană. Populațiile care au renunțat, deja, la spirit în favoarea banului vor fi primele care vor fi transformate. Nu-mi dau seama cât timp va dura acest proces, dar simt că el evoluează din ce în ce mai rapid, până la atingerea unei mase critice. Care este, oare, valoarea acesteia? A fost ea, oare, stabilită deja? Cine a stabilit-o?
De partea cealaltă, cei care stau în spatele acestei „operațiuni”. Au vreo particularitate care să-i determine să creadă că au ceva demiurgic în ei? Căci până acum doar banul și raportarea la ban pare a fi singura rațiune care a mai rămas omenirii. Și atunci, aș putea spune că, de fapt, asistăm la o sinucidere colectivă prin metode neinvazive.
Articol tip ‘ghiveci calugaresc’cu care ne-a obisnuit dl Marga
Povestea cu transuman,postuman,etcintr-o tara plina de bani dar si de prosti ca SUA unde dezvoltarea biotehnologiilor deschide perspective surprinzatoare si aduc bani grei. Cum va modifica ingineria genetica esenta umana la care s-au raportat filozofii incepand cu Platon si Aristotel?
Cum vor afecta biotehnologiile societatea si ordinea politica?
In ce fel ne ameninta medicamentele psihotrope? Dar clonarea? Ce putem face, la urma urmei, pentru a ramane oameni?
E greu de spus,din Romania mai ales,dar remarc ca fostul presedinte Carter face 100 de ani,ca babalici ca Biden si Trump fac pe tinereii la presedentia SUA, ca in SUA si nu numai, oamenii cu bani au tot felul de stimulatoare in hoiturile proprii,ca afacerea cu ‘tineretea vesnica’merge inainte,cu profituri imense ,pe criterul ‘nimeni nu vrea sa moara’
E interesant cănd romînu vorbește de umanism , de transhumanism, in loc de transhumanță, căci mereu acasă pute și-l doare măseaua după bunurile și traiul altora..Cum explică romînu peste opt milioane de plecați in pribegie, dar nu cu intenția de a reveni,.sau cum explică faptul că mai toți moldovenii și juveții sunt in transilvania ?/
@Crator,
Mi-a placut tere mult observatia dumitale. E o dovada indubitabila ca invatamintul romanesc e super elitist, daca o loaza semidocta de liceu poate „buigui” un astfel de articol. Numai daca ma gandesc la cata literatura a citit loaza de liceu, ma apuca admiratia pentru corpul profesoral al scolii noastre. Dl. Profesor Marga? Eh! Un intelectualet modestut! Iti place asa? Prezinti scuze Domnului Profesor Andrei Marga? Nu??? Ei, asta e!
Eu chem transumanismul DEZUMANIZARE!!!Am văzut în Pandementa câta importanta i s.a dat omului ca Individ.Omul era exact centralizat in Univers ,CEL DIGITAL😁 ,cu injecțiile și Identitatea Digitala de rigoare la fel și copii și femeile palestinienilor măcelăriți de finantiatorii,promotorii și propagatorii transumanismului ,sânt exact in centrul radarului Rachetelor comandate de transumani,transumanisti.Sa fii ridicol și naiv și visător și manipulat grosolan chiar e unic in centrul universului.Omul este un individ unic,DA,cu LIBER ARBITU și conștiința proprie, creat așa de Dumnezeu ,responsabil pentru sufletul lui și actiunile care le manifestă și pentru care plătește când dispare din teren.NIMIC din toate înșelătoriile astea cu ideologiile și filozofiile terene nu l.au ajutat sa devina deasupra la ceva,ci un individ folosit,manipulat spre interese pierzătoare de suflet.SE NASTE SI MOARE SI NU POATE SCHIMBA ACEASTA LEGE A CREATIEI CU NICI.O IDEOLOGIE DEOARECE ESTE MATERIE IAR SUFLETUL I.A FOST DAT IMPRUMUT, CA DAR SI SE INTOARCE LA CEL CARUIA I LA DAT, CĂRUIA TREBUIE SA.I FII RECUNOSCATOR PENTRU ACESTE DARURI,MAI FILOZOFIC SI MARET DE ATAT NU POATE FI.
Shogore, nu mai citi articole in limba romana si, mai ales, articolele domnului profesor Marga, ca faci scurta la neuroni. Transhumanta ati facut-o voi, cand ati venit din stepele Mongoliei cu carnea turtita sub sea, la fezandat. Ceva ma face sa cred ca si ” crator ” face parte din aceeasi specie de venetici. Articolul este foarte bogat in informatii, dar numai pentru cine a mai citit. Nu e cazul tau.
Transumanism =transhumanță=transecsuali,bravo romanurilor,çiobanaKh 🤣🤣🤣🤣🤣🤣
Marele nostru filozof Mircea Eliade si-a dat doctoratul in fiozofie la Berlin. Dupa sustinerea tezei si ceremonia de acordare a titlului, universitatea a organizat o mica agapa in onoarea lui. O doamna din asistenta s-a apropiat de el si l-a intrebat: domnule Eliade, cum se poate ca un popor atat de mic sa dea asmenena genii ca dumneata? Eliade a raspuns: scumpa doamna, aici in Occident, fiecare comunitate umana are un sfat al inteleptilor de la care invata ceilalti. La noi, in Romania, e invers. Noi avem prostul satului. Restul, toti suntem geniali. E drept, ca unele comunitati sunt prea mici, iar membrii fac cu schimbul.
@Sandu : nu lamureste nimic. Pe parte de AI, autorul este la nivelul unui elev de liceu care traduce cu Google translate fara sa inteleaga nimic.
@încă un expert AI. Poți sa fii sigur!!
Firește, băieții din gașca celor care canta pe claviatura computerului fără sa priceapă ce fac, nu au cum sa înțeleagă despre este vorba și care este drumul parcurs pana în acest moment în domeniul IA Articolul este foarte documentat și folositor.
Articol superb -informat, doct, la subiect. Foarte bine sesizată cum se produce prostia confundării ai cu nztura.Motan, crator și alte jivine, nu ați putut contrzice nici măcar o virgulă din articole.bateți cîmpii ca niște șoareci care nu găsesc ieșirea.De acord cui Ferry – niște jalnici care nu pricep că timpul acestor diversiuni s-a dus. Totuși.
În limba engleză termenul pentru „mașină” (folosit în titluri precum cele ale lui Ray Kurzweil) este „Machine” și nu „Maschine”.
@Om liber,
Alde matale, cand citesti, chiar si intelegi ce scrie in text?
Daca vouă vă place direcția în care o ia umanitatea și cei care pompează o societate digitala TRANSUMANA ,poziția dominantă a IA și de faptul ca marea majoritate e așa de mediocră încât nu.i capabilă să realizeze ce se întâmplă și ce i se plănuiește și nici nimeni nu are interes sa.i înștiințeze că ei nu mai valoareaza nimic dacă nu adera la transumanism,doar că sa poată fi constrânși când nu vor avea alternative ,atunci da eu nu accept așa o societate denaturata ,degradată devalorizată cruda și nedreaptă fata de cei fără vina,adică până nu demult existau valorile binelui iar azi dacă nu ești adeptul noii tendințe ești expirat ! SI CU CARE SCOP FINAL ,CU CARE MAREATA FINALITATE, FOLOS SI ELEVARE!VRDETI NU EXISTA IAR INDIVIDUL DIN CENTRUL UNIVERSULUI NU.I DEVINE DECAT UN SCLAV FARA,SPERANTA,CONDAMNAT LA DISPARITIE ETERNA!😐
Unde-au fost „cercetători[i] cu o pregătire profundă” în vremea plandemiei? Cum au stabilit știinific că un metru jumate te apără de niciodată doveditul covid ca mai apoi, tot științific, să stabilească că doi metri fix e sigur? Îi întreb pe cei ce s-au lăsat injectați dar nu sînt destul de deștepți să recunoască c-au fost prostiți.
Principala obiecție contra umanismului a adus-o Heidegger (și, ulterior, Sloterdijk). Pe scurt, conceptul de umanism e deficitar în măsura în care e o ipostaziere, adică o proiecție de natură utilitară, menită să fie instrumentalizată. Postumanismul și transumanismul sunt, în acest sens, concepte de paie (reactive la problema umanismului), concepte care nici nu merită luate în seamă pentru că a le demonta și a le descompune critic nu rezolvă practic nimic. Expunerea Prof. Marga este fără îndoială, extrem de utilă și clară din punct de vedere didactic, dar până la urmă nevoia reală este de a afla de ce și prin ce suferă umanismul.
Motanul e animal simpatic, dar Motan ul intramnsingent se dovedește un biet ignorant care se bagă la comentariile articolelor diverse în ce habar nu are. Dovadă că e mereu de serviciu. Unii erau la serviciu să vadă ce fac oamenii de afaceri. Alții sunt de serviciu ca să se lege de analize de valoare ca nu cumva cititorii să le ia în serios.Noroc că valoarea nu o stabilesc ignoranții. Articolul Trasnumanismul și inteligența artificială este exemplar – răsunetul internațional pe care deja îl are este probă în plus. Indicarea în articol a pragurilor care au dus la inteligența artificială și a surselor lămurește la ce se referă AI.Operațiune necesară. Foarte bună aducerea în atenție a opiniilor critice din SUA și Germania.Și a opiniei autorului. Transumanismul nu rezistă la argumentele logicii și antropologiei.
Orice se bazeaza pe Inexistent este o escrocherie. Inteligenta sta la baza umorului, unde nu-i, nici Inexistentul nu cere.
—PENTRU CINE AȚI SCRIS ARTICOLUL -DOMNULE PROFESOR?
Te văd demult, mă Tomlin, sub felurite semnături, legându-te biserici, de oameni și de orice nu intră în mintea ta dusă cu pluta. Ce ai tu cu „Inexistentul” tău? O repeți bezmetic, vorba vine, am-n-am treabă. Dacă e să-i dai un sfat patronului vostru Coldea, de care vorbești, care v-a creat să stați pe la comentarii la articole, fără să le pricepeți, du-te la el. Pînă mai poate vorbi. Ce faci aici, îi trimiți mesaje prin Cotidianul semnând text de protecție la Coldea? De adevăr nu scăpați. Bunul Dumnezeu este cu adevărul.
Axiomă. Inteligența artificială există de când există Biblia. Ipoteză. Biblia nu are spațiu adecvat pe substrat organic. Teoremă: Transumanismul este izomeria în care transumanistul ingerează substratul analitic și organic. Corolar. Cisumaniștii e și ei oameni. (Vanilla Ice Cream inposibil de refuzat)
Asimov nu e filozof, nu-i asa?
Te împleticești în cuvinte pe care nu le stăpînești, tomlin.Dar mai cu seamă nu ai inteligență. Nu observi că Biblia ține de inteligența naturală.Pisemne că o confunzi cu tine – ceva căruia îi lipsește inteligența de la natură. Numai cine este ioc la cunoștințe poate debita așa ceva. Poți semna cum vrei, dar această lipsă se ține bine de tine.
Cum vorbeste unul fara umor despre inteligenta, fie ea si din plastic. Mai bine s-ar ruga, ca viata e ca-cafeaua: neagra, scurta si amara !
PS ai ajuns „prelat” ? Pana mai ieri erai „televizor”
Mereu dezlînat, descompus și pe arătură, mă tomline.De prostia-ți se poate rîde, dar nu-i ceva de rîs. Mai bine te-ai duce la școală și biserică. Ți-ar face bine amîndouă. Căci mare nevoie ai de ele. Așa, să stai pe la subsoluri, să nu ai lumină, să confunzi orice și să scoți verzi și uscate dintr-o minte goală nu-i viață de om. M-aș mira să și ajungi vreodată om.
prelat sau prelata?
Băiețașii ăștia usrcoldea nu observă că li se termină încet istoria de păzit articolele ca nu cumva să fie citite cu ochi limpezi de cititori. Spun și eu încă o dată – jalnic cu ce se pot ocupa unii în țara noastră. Cînd e așa de mult de citit și făcut!
„jalnic cu ce se pot ocupa unii în țara noastră”
Ala pe care-l pupincuriti s-a ocupat cu turnatul colegilor, al studentilor si al musafirilor la secucu ceausista ! De 12 ani a fost scos din toate functiile publice.
Cum nu ai ce spune deviezi discuția și minți, mă Tomline. Ca de obicei. Pesemne vrei să-ți bați joc de hârtie și de ziar umplîndu-l cu psihopatia ta.Noroc că minciunile tale demult consumate țin doar la cine vrea minciuni – cei de teapa ta, dacă nu cumva doar la tine. Vezi că azi mîine vă desființează chiar F.Coldea, patronul care v-a creat și pe care îl urmați în falsuri și minciuni. Noroc că fieccare pasăre pe limba ei piere.
Bă Tomline, te arăți în toată prostia atacînd pe unde apuci Cotidianul (Coti zici), pe Escu (Nistorescu) și pe cei care publică (Severin, Marga, Arbore etc.) și popoare (evreii, americanii, etc.). Te cunosc, căci o faci des cu ideile tale de la popotă. Că ești un amărît de prost băgat de șefi pe ducă, precum Florian Coldea, unde nu ai nici o cădere, se vede bine. Dar dacă ziarul, directorul și autorii nu-ți plac, de ce pierzi timpul ca să repeți inepții? Ar fi nevoie de cunoștințe, idei și curățenie a minții la Comentarii. Mai ales la un articol atît de doct și bine structurat precum Transumanismul și inteligența artificială. Nu ai nici o legătură cu inteligența, nici cu restul. Dar ce cauți aici? Nu pricepi ceva, dar vînezi persoane cu minciunile tale repetate ca un paranoic. Se vede cine ești și de unde vii.
Inteligenta artificiala nu e abordata cum trebuie … ce-i expus e doar un mini-aspect pseudo-filozfic al ei !
A.I. e pur si simplu, foarte concis, foarte adevarat zis „matematica discreta de-o granularitate finita + statistica discreta”
Nimic altceva ! 😐
Cum matematica discreta poate rula pe computere de granularitatea ei … la fel poate rula A.I. care nu decat un nume fancy pentru ceva vechi in matematica: ALGORITHME !
COCLUZIA e …
inteligentele artificiale ruland pe masini Turing-limitate (cele universale-s teorie) nu ar fi putut nicimcar accidental 😮
INVENTA de la sine ca „salt la fel ca cel UMAN” in cunostere … ❤️❤️❤️CALCULUL INFINITEZIMAL❤️❤️❤️ !
Ele pur simplu au o imposibiliate matematica teoretica si existentiala de a-si reprezenta simbolic-logic infinitul !
Fara notiunea de infinit (inventata de ele nu PROGRAMATA lor de om) cum ar puteam daca s-ar face un experiment,
lasandu-le sa „gandeasca”, sa inventeze CALCULUL INFINITEZIMAL fara sa-si poate reprezenta insa intern-distinct INFINITUL
(vezi GÖDEL si adevaruri justificabil-inventabile doar in afara sistemului ! Constiinta umana e pe 2-oua sisteme ierarhice ! Unul complte explicabil altul cu demonstratii goedeliene, exo-sistemice primului )
Nu zic ca A.I. nu ar putea fi pre-programate sa simuleze DINAMIC inventia „CALCULUI INFINITEZIMAL” insa n-ar putea-o,
ca nici un alt tip de computer clasic, NON-CUANTIC, face „gandind” … le lipseste ideia de „infinit” pentru asta !
FARA infinit (adica doar „numere rationale” „ca materie prima” a gandirii lor nu pot extrapola ce straniu poate omul 🙁 ) n-ar avea religie … pentru ca ar vedea doar partea logica a „lucrurilor” eventual nu ar intelege CUANTICA si pe-sine 🙁 !
Nu zic insa ca un pseudo-computer, pe chimia creierului si cu capaciatea „micro-structurilor” lui de-a conserva cuantic cat e viu, universul din simturi, … nu poate fi inginerat genetic !
Zic doar ca: CONSTIINTA are nevoie de ADN in exact si doar componentele fizic-atomice actuale
nu un ADN (ca informatie aici) pe alt substrat !
TOATA PALAVROLOGIA cu A.I. uita ca „informatia” e asa cat interactioneaza CONSERVATIV cu lumea … „cartile intro limba uitata” nu sunt informatii ! INFORMATIA e doar daca are un substrat pe care ruleaza ! Pe ce cat si cum ruleaza constiinta are limite naturale ! La fel cum nu poti face PROTEINE din alti atomic decat din cei din care-s actuak PROTEINELE nu poti astepta fenomene proprii creierului uman la creiere din tranzistori miniaturizati !
Confuzia EPISISTEMICA in „scanadalul A.I.” e la non-diferentierea dintre gandire sintetica si gandire analitica ! Masinile nu gandesc nici macar ANALITIC … nu pot de la sine deduce ne-programate in prealabil, dintr-un sir de numere formula analitica care-l genereaza ! -> Carcotasilor … nu va e straniu ca din ADN static evolueaza innascut atatea … instincte si chiar si „logica” umana ! Vezi animalele de exemplu cum stiu chestii pe care nu le-au invatat si gandit ! Se nasc cu comportamente ! 🙂
Ce e durerea si poate exista constiinta fara „durere” in diferite variatii ?
Exista studi pe decuplarea chimica a fenomenelor CUANTICE(?) din corpusculi neuronali pe anstezie care face chimic IN-constienta o persoana ! 😉 Multi uita ca reactiile chimiei sunt CUANTICE … legile bitsilor NU ! 😉
REDUCTIONISM DA , pana la o limita, domnule Marga ! Insa nu mai mult ! 🙂
IQ=?
😉
Vad!
Ai dreptate ca atunci cand simplifici o explicatie pentru a fi intelesa de novici … expertii vad ca deviezi simplificand de la ce era de explicat !
INSA !
Desi pseudo-corect dai o ideie , un „habar” novicilor depre limitele epistemologice ale „obiectului” de explicat/clarificat !
Multi uita ca nu poati explica a-cauzalul ! Logica insa e un: arheomorophism 😉 😀 😛 … peste CAUZALITATILE lumii !
CONSTIINTA , gandurile etc. avand un substrat material CAUZAL …sunt predeterminate
noi nu gandim cum ne imaginam c-o face cu liber arbitru
ci gandim ca efect al cauzalitatilor universale luate local-geografic-in timp existentei constiente !
Clar ca fiind „masini rationale finite” avem limite naturale a inteleg ceva mai complex decat poate prelucra informational creierul ! ETC.
Pe temele astea-s romane de scris … desi e anti-religios sa vorbesti deschis despre ele !
DEsi chisr si CLASSC … DUALITATEA SPIRIT-MATERIE …obliga spiritul la cauzalitatile materiei 😉 !
ERGI … MAYA … naoi avem doar iluzia de-a gandi independent si straniu A-CAUZAL …de facto gandurile noastre sunt FATALIST doar o veriga in intreg infinitul lant cauzal de la inceputul timoului spre sfarsitul lui !
greu de inteles ce spun de cei cu IQ-ul doar standard ! 😛
SHALOM !
CLAR ca n-avem un „liber-arbitru” a cauzal (pentru ca a-cauzalitatea e antonimul logicii prin asta al gandiri conservator-correcte)
Dar avem strania si persistenta ILUZIE cum ca noi gandim independent de lume … a-cauzal ei !”
Desi chiar si cand gandesti o banana … exista o cauzalitate material-informationa la care ti-a bagat-i initial in minte din creier !
daca intrebi un papuas despre banan in engleza nu-ti poate raspunde pentru ca nu stie engleza …saca stie partial-multumitor ebgleza insa nu stie notiunea banana nu-ti poate spune nimic despre ea …daca stie dar n-a vazut efectiv niciodata o banana nu-ti poatew spune nimic TRANSCENDETAL prin „liber arbitru” despre ea !
GANDIREA e 1:1 materiala prin substratul informatiilor necesare distinctiv-din-afara-mentalului ei !
De facto MENTALUL intreg ruland pe subtrat material e natural obligat la cauzalitatea materiei !
ERGO … ce ni se pare ca gandim independent azi … e o veriga in lantul cauzak universal al materiei !
Avem destinul pre-destinat (PE BUNE) de la inceptul universului in lanturi cauzale pe care privindule in trecut NU PUTEAU FI ALTFEL !
Chiar si strania CUANTICA spune ca desi viitorul pare cuantic a-cauzal posibil
TRECUTUL ne e pur natural determinist … si CAUZAL … adica nu exist nimic ca o insula acauzala in trecutul cauzal istoric
😀
sau poate ( pe bune poate) LUMEA REALA e infinit absurda …si din abdurditatea ei a-cauzal a-temporala … consti9inat noastra ca ceva materila emergent , straniu precum cuantica si legile ei, alege doar LOGICUL si CAUZAL-TEMPORAL-ul din
acest UNIVERS a-cauzal, a-temporal , ABSURD si plic de sine precum culoarea alba plina de toate culorile …vizibile prin FILTRE !
Metaphoric constiinta POATE(!) fi un filtru peste noianul de lumi sinchron posibile , filtru care ne lasa sa vedem LUMEA cum NU E !
IQ=?
😀 -> 😛 (nu toti te inteleg desi nu glumesti in puerilitati !)