Artele vizuale intră în scenă

Veneţia nocturnă prin filtrul lui Tintoretto în expoziţia lui Sorin Scurtulescu

Luni, 15 ianuarie, la ora 18.30, în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, va avea loc vernisajul expoziţiei Alla Prima aparţinând artistului vizual Sorin Scurtulescu, în prezent bursier “Nicolae Iorga” la Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia. Expoziţia face parte din strategia de promovare a studenţilor şi bursierilor români din Italia. Lucrările prezentate în cadrul expoziţiei fac parte dintr-o serie recentă de picturi realizate în plein air în tehnica alla prima. Lucrările incluse în expoziţie sunt realizate în tehnica clasică a uleiului pe pânză şi surprind Veneția prin contemplația nocturnă.

Sorin Scurtulescu s-a născut în 1979 la Timișoara. A absolvit în anul 2002 Facultatea de Arte și Design departamentul Pictură, grupa profesorului Constantin Flondor, din cadrul Universității de Vest din Timișoara. În perioada 2003-2005 urmează cursurile masterale Comunicare vizuală, publicitate și strategii de marketing, iar în anul 2009 obține titlul de Doctor în Arte Plastice și Decorative cu teza de doctorat Pictura-concentrare a vizibilului și a invizibilului, prof. coord. științific, Prof. univ. dr. Chiriac Aurel, la aceeași Universitate.

În perioada 2001-2002 a obținut Bursa Erasmus la Sunderland School of Arts, Design and Media, Anglia, grupa profesorului Geoff Morten. Între 2003-2004 este profesor asistent în departamentul pictură la Lord Wandsworth College, Anglia. Între anii 2010-2012 a beneficiat de bursa postdoctorală Vasile Pârvan la Accademia di Romania din Roma. Între 2011-2012 a participat la cursurile libere și conferințele din cadrul Accademiei Nazionale di San Luca Roma. În prezent beneficiază de bursa de cercetare și formare postdoctorală „Nicolae Iorga” la Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția cu proiectul artistic intitulat Veneția nocturnă prin filtrul lui Tițian și Tintoretto.

A participat pe plan național și internațional la 15 expoziții personale, 33 expoziții alături de grupul Noima, 45 expoziții de grup. A apărut în cataloage, cărți, reviste, presă de artă cât și în numeroase interviuri la Radio/TV, online, bloguri, siteuri culturale etc.

Este membru fondator al grupului Noima din anul 2003 iar din anul 2015 este reprezentat de Galeria Vieneză 12-14 Contemporary și de proiectul Schleifmühlgasse 12-14.

Expoziţia organizată de Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia va rămâne deschisă publicului până pe 25 ianuarie 2018.

Marea doamnă a artei conceptuale, Geta Brătescu, la Muzeul din Gent

ICR Bruxelles și Muzeul de Arte Frumoase (MSK) din Gent va invită la o vizită ghidată, în limba română, a expoziției Geta Brătescu: An Atelier of One’s Own (16 septembrie 2017-14 ianuarie 2018), programată sâmbătă, 13 ianuarie, de la ora 16:00. Un ghid al muzeului și un interpret vor prezenta opera avangardistă a artistei românce.

Cu o zi înainte de închiderea primei retrospective din Belgia consacrată Getei Brătescu, una dintre figurile centrale ale artei postbelice est-europene, MSK Gent oferă publicului român ocazia de a descoperi opera variată și încă necunoscută a artistei, articulată pe rolul longeviv al atelierului ca spațiu de (auto-)critică, performativ și contemplativ, un spațiu care încurajează reflecția artistului asupra locului său în lume, asupra identității și a dematerializării.

De la deschiderea expoziției și până în prezent, peste 30.000 de vizitatori au admirat colecțiile MSK Gent, iar specialiștii muzeului au înregistrat reacții entuziaste și admirative la adresa expozitiei Geta Brătescu: An Atelier of One’s Own.

Prima expoziție majoră a unui artist român găzduită de celebrul spațiu expozițional belgian și doar a patra mare frescă monografică a artistei în afara României celebrează creativitatea remarcabilă a artistei, care s-a manifestat timp de șase decenii în medii diverse, de la desen și colajul textil, la film, instalație și performance.

Proiectul expozițional curatoriat de Catherine de Zegher, directoarea MSK Gent, reunește un grupaj de lucrări fundamentale ale Getei Bratescu, 52 la număr, provenite din colecţii internaţionale, precum şi o serie de lucrări din atelierul său, care sunt expuse în premieră în Belgia. Expoziția este realizată de MSK Gent în colaborare cu Camden Arts Centre din Londra, cu susținerea Institutului Cultural Român Bruxelles, Consiliului Municipal Gent, Regiunii Flandra, Fondurilor InBev-Baillet-Latour, Galeriei Hauser & Wirth, Ivan Gallery și al Radio Klara.

Supranumită „Marea doamnă a artei conceptuale din România“, Geta Brătescu (n. 1926) este o reprezentantă importantă a avangardei postbelice, a cărei contribuție artistică pluridisciplinară este rezultatul studiilor în literatură şi filosofie, urmate în paralel cu cele de artă. Scriitoare, ilustratoarea printre altele a traducerii lui Faust semnată de Ştefan Augustin Doinaş, director artistic al revistei „Secolul 20/Secolul 21“, a fost distinsă în 2008 cu titlul de „Doctor Honoris Causa“ al Universităţii Naţionale de Artă din Bucureşti pentru contribuţia sa la dezvoltarea artei contemporane româneşti. În 2017, Geta Brătescu a reprezentat România la Bienala de artă de la Veneția cu expoziția Apariții, curatoriată de istoricul de artă Magda Radu. Printre proiectele sale recente se numără expozițiile de la Berkeley Art Museum și Pacific Film Archive (SUA) precum și expoziția personală de la Tate Liverpool (2015). În 2016, Hamburger Kunsthalle i-a dedicat o amplă retrospectivă, iar Camden Arts Centre din Londra a organizat în 2017 o expoziție personală, curatoriată de Jenni Lomax. Presa internațională i-a acordat spații ample după alegerea sa ca reprezentant al României la Bienala de la Veneția și succesul expoziției de la Londra. La o vârstă atât de generoasă și de frumoasă, artista se reinventează continuu.

Geta Brătescu a obținut recunoașterea internațională abia în ultimii ani, după participarea la evenimente artistice majore – Bienala de la Istanbul (2011), Trienala de la Paris (2012), și Bienala de la Veneția (2013) – și achiziționarea operelor sale de către muzee și galerii importante precum: MoMA (New York), Centre Georges Pompidou (Paris), Tate Modern (Londra), Hammer Museum. Muzeul de Arte Frumoase (MSK) din Gent găzduiește o vastă colecție de artă care se întinde din Evul Mediu până în prezent, se implică și are o viziune creativă în ceea ce privește asumarea rolului social ca instituție muzeală.

Proiectul se înscrie în strategia ICR Bruxelles de a promova arta contemporană românească în Benelux.

Teatrul lumii noastre în pictura lui Mihai Nechita-Burculeț

La Liceul Pedagogic ortodox ”Anastasia Popescu”, a atras atenţia expoziția de pictură a pictorului Mihai Nechita-Burculeț.

Artistul este membru al Uniunii Artiștilor Plastici, pictor laic și iconar, în a cărui pictură se îmbină într-o manieră deosebită elemente tradiționale românești, ortodoxe cu influențele școlilor de pictură Spaniolă, Flamandă, Olandeză și evident Românească.

Pictura lui se bazează pe elemente bizantine și tradiționale românești și tinde către universalitate. Majoritatea picturilor sunt suprarealiste create în tehnică realistă. Picturile sale oglindesc imaginea absolut individuală a lumii lui înconjurătoare, foarte multe picturi arătând legătura cu satul său natal prin peisaje, culori, case, dar și prin obiecte în diverse compoziții. O temă preferată este atitudinea dar și superficialitatea umană, ironia subtilă, teatrul lumii noastre. Portretele prezintă personaje imaginare și unele foarte apropiate pictorului, din familie: mama, soția, fiica, fiul, sau autoportrete în diferite atitudini, cum ar fi Autoportretul la 80 de ani.

O parte importantă a muncii pictorului Mihai Nechita-Burculeț este legată de credința ortodoxă. El abordează nu numai pictura de icoane, dar și restaurarea unor obiecte de cult și a picturii bisericești, atât tehnic cât mai ales din punctul de vedere al istoriei artei.

În afară de pictură, în sfera de preocupari ale artistului sunt și proiectele urbanistice-peisagistice și de restaurare a monumentelor istorice și de artă. Din lucrările proiectate de acesta amintim monumentul troiță închinat deținuților lagărului comunist pentru deținuți politici din Târgu Ocna, lângă fostul penitenciar.

Citând de pe situl artistului, o scurtă definire a artei pictorului Mihai Nechita-Burculeț ar suna în felul următor: ”o combinație armonioasă de suprarealism, umor și sentimente adânci”.

Criticul de artă Annamaria Baciu scria: “Imaginea flamandă a pictorului lucrând în faţa modelului se întoaece în oglinda tabloului. Pictorul priveşte în noi, ne provoacă în căutarea maeştrilor. Iată: mere odihnindu-se în cupe vechi, cu galbenul lor colbuit aducând pe buze cocleala metalului, flori de câmp în ulcelele lor de lut care au sorbit soarele unei veri nesfârşite; perechi chagalliene ducând în zborul lor geamăn muzica şi poezia, arbori incendiari vermillion, proiectându-şi umbrele peste orizonturi rotunde…”

Spaţiul picturii sale este exclusiv şi simbolic – un spaţiu în care se întâlneşte maiestuosul cu ironia şi cu Miracolul.

Muzeul Naţional de Artă, parte a Marii Istorii

Vineri, 12 ianuarie, la ora 17.00, a avut loc un tur ghidat al expoziției Atelier de front. Artiști români în Marele Război în compania curatorului Alina Petrescu.

„Creațiile unei întregi pleiade de artiști mobilizați depun mărturie despre Marele Război din perspectiva contemporaneității imediate, directe. Menite unui viitor Muzeu Militar, picturile, sculpturile și desenele realizate de aceștia contribuie la scrierea istoriei, la procesul de formare a memoriei colective”, afirmă Alina Petrescu.

Expoziția aduce în prim plan pagini emoționante din epopeea Primului Război Mondial, unul dintre cele mai sângeroase conflicte armate din istoria omenirii. Printre artiștii combatanți sau mobilizați special de Marele Cartier General, retras la Iași, se numără pictorii Nicolae Tonitza, Ion Theodorescu-Sion, Camil Ressu, Ștefan Dimitrescu și sculptorii Oscar Han, Dimitrie Paciurea, Ion Jalea, Cornel Medrea.

Lucrările expuse pun accentul pe latura umană şi copleşesc tocmai prin lipsa oricărei retorici grandilocvente. Ele redau dramele oamenilor obişnuiţi, ale celor care luptă uneori cu sau fără arme, din perspectiva apropiată a celor care au trăit experienţe similare. Lucrările sunt adevărate documente care, alăturate, recuperează imaginea unei vieţi pline de privaţiuni şi suferinţă atât pe front, cât şi în spatele frontului, şi contribuie la reconfigurarea micii istorii, a memoriei colective. Această mică istorie oglindeşte eroismul supravieţuirii, care, repovestit în alţi termeni şi glorificat, devine ulterior parte a marii ISTORII.

Vizita este programată şi miercuri 17 ianuarie, la ora 17:00.

Sâmbătă, 13 ianuarie, la ora 11:30, la Sala Kretzulescu, Muzeul Naţional de Artă al României reia anul acesta seria programului Un ceas pentru… artă cu prezentarea expoziţiei Un vis locuit / Un rêve habité.

Expoziţia, organizată în parteneriat cu Delegaţia Valonia-Bruxelles la Bucureşti, are ca temă arhitectura şi cuprinde lucrări de grafică realizate de şapte artişti belgieni francofoni, printre care Pol Bury, François Schuiten, Luc Van Malderen. Operele lor invită la armonizarea şi ordonarea haosului, mijlocind o călătorie stranie printre visurile artiştilor. Prezentarea este susţinută de un istoric de artă şi durează aproximativ o oră. Participarea se face în limita locurilor disponibile. Expoziţia Un vis locuit / Un rêve habité poate fi vizitată până în 28 ianuarie 2018.

După vizitarea expoziţiei Un vis locuit, copiii vor face un exerciţiu de analiză şi de imaginare a mediului construit din punctul devedere al trecutului, prezentului şi viitorului. Pornind de la câteva poze cu o stradă fotografiată în diferite perioade de timp, din trecut până în prezent, îşi vor imagina cum va arăta strada în viitor.

Sâmbătă, 20 ianuarie 2018, ora 10.30,

Spaţiile Istorice ale fostului Palat Regal se redeschid în ianuarie! Corpul central al fostului Palat Regal poate fi vizitat în fiecare zi de marţi între orele 10-18. Sala Tronului, Sufrageria Regală și Scara Voievozilor au o puternică încărcătură istorică, simbolică şi emoţională, reprezentând „centrul de comandă” al monarhiei în timpul domniilor regilor Carol al II-lea și Mihai I. În perioada interbelică, dar şi după cel de-al Doilea Război Mondial, aceste spaţii erau folosite pentru recepţii oficialeș la care erau invitaţi înalţi demnitari din ţară şi din străinătate.

Picturile şi basoreliefurile concepute special pentru decorarea lor contribuie vizual la conturarea unei identităţi naţionale, transmisă vizitatorilor peste generaţii. Celor două picturi monumentale care împodobesc tavanul Scării Voievozilor şi al Sălii Tronului, opera lui Arthur Verona şi, respective, a Ceciliei Cuţescu-Storck, li se adaugă lucrări de Nicolae Tonitza, Iosif Iser, Rudolf-Schweitzer-Cumpăna, Ştefan Popescu, Ion Theodorescu-Sion, pentru a-i numi doar pe cei mai cunoscuţi dintre artiştii români care au contribuit la decorarea Palatului Regal.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.