Artele vizuale intră în scenă

Ștefan Szönyi – Monumental

Expoziția Ștefan Szönyi, intitulată Monumental, va fi vernisată astăzi, la ora 18:00, la Muzeul de Artă Timișoara – Palatul Baroc şi va fi deschisă până în 20 februarie 2018. Expoziția, ce va fi deschisă de Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă Timișoara, prezintă în premieră lucrări ale artistului provenind din colecții private.

Ștefan Szönyi  (1913-1967), desenator desăvârsit, remarcabil portretist și muralist, personalitate artistică de anvergură, s-a născut la Banloc şi s-a format ca artist la Lugoj, Timișoara și Paris. După al doilea război mondial, se stabilește la București, unde se va afirma ca pictor de nivel național și internațional. În anul 1966 revine în urbea de pe Bega cu proiectul mozaicului pentru Universitate.

Anul acesta se împlinesc 50 de ani de la dispariția artistului, motiv pentru care Muzeul de Artă Timișoara a pregătit o expoziție care reamintește parcursul artistic al pictorului, mărturie a unei traiectorii umane și artistice fascinante.

“Ștefan Szönyi este unul dintre artiștii celebri ai României care s-au format și s-au afirmat în mediul social-cultural al Timișoarei interbelice. Pentru cei ce vor să înțeleagă opera sa este de dorit s-o contextualizeze, mai precis s-o asocieze atmosferei sociale și intelectuale a unui oraș care în preajma celui dintâi război mondial și mult timp după aceea a fost considerat singurul experiment reușit al politicilor iluministe ale Europei Centrale. În biografia, educația, gândirea și arta lui Szönyi se regăsesc moștenirile multiplu codate ale Mitteleuropei. Adică, tot ceea ce a dat un contur și o identitate inconfundabile Banatului Timișoarei […] Szönyi preluase şi valorificase starea de spirit a familiei sale și a celui mai întins segment social al oraşului. Opera sa este una novatoare, include o simbolistică diversă, perspectiva intelectual-cosmopolită, experimentînd și valorificând interferențele regiunii și ale zonei, bogăția de tradiţii urbane și rurale ale Banatului. Talent înnăscut, minte iscoditoare, putere de muncă ieșită din comun, Szönyi a fost repede remarcat în cercurile artiștilor, ale colecționarilor, ale iubitorilor de artă. În Timișoara anilor ‘30 ai secolului trecut, la o vârstă la care alții abia își începeau studiile, deschisese strălucite expoziții personale. În paralel, studia sub îndrumarea unor artiști și profesori eminenți precum Julius Podlipny, Romul Ladea, Anastase Demian, Aurel Ciupe și Alexandru Popp. Universul cultural-urban era rafinat, adesea original, unul căruia Szönyi avea să-i dăruiască propria-i excelență.

Ceea ce a urmat în deceniile consacrării este impresionant prin teme și personaje, prin limbaje și mesaje, prin desen și culoare, prin monumentalitatea inimitabilă. În pofida celor două regimuri politice totalitare care i-au scurtat viața, Szönyi s-a făcut remarcat ca un om de caracter și ca un artist complex și complet. Purtător de cuvânt al identității multi- și interculturale a regiunii natale, el avea să se exprime în chip particular în cadrul mișcării artistice a României moderne. Fusese un pictor al cărui meșteșug și a cărui creație au fost adesea comentate și agreate atât în mediile intelectuale românești, cât și în acelea internaționale.

Deîndată ce perspectivele asupra istoriilor recente din fostele state comuniste vor beneficia de examinări raționale și, deci, vor deveni credibile, va fi de dorit ca și orientarea ideatică a artistului să fie analizată și comentată. Deocamdată, consider că este momentul să descoperim și să recunoaștem opera unui mare artist. Acestea sunt doar câteva argumente pentru care Muzeul de Artă Timișoara deschide o expoziție-sinteză, prezentând personalitatea și opera pictorului Ștefan Szönyi. Îi mulțumesc doamnei Anca Szönyi Thomas, fiica artistului, al cărei aport în realizarea acesteia a fost unul deosebit de important”, afirmă Victor Neumann.

“ Sper ca această expoziție să reprezinte o ocazie pentru ca publicul iubitor de artă să aprecieze şi să resitueze creația lui Ștefan Szönyi, să redescopere simbioza între perfecțiunea arhitecturii operelor sale – adesea adevărate parabole interesant de descifrat – şi substratul lor filozofic sau social”, mărturiseşte Anca Szönyi Thomas, fiica artistului și curatoarea expoziției.

Expoziția de la Muzeul de Artă din Timișoara poate fi vizitată din 12 decembrie 2017 până în, de marți până duminică, între orele 10-18.

Wanda Mihuleac: Contextualizări

Expoziția Wanda Mihuleac: Contextualizări, deschisă la Muzeul Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti până în 1 aprilie 2018, îşi propune să reviziteze parcursul artistic al uneia dintre cele mai inventive și dinamice figuri ale scenei artistice româneşti a anilor 1970-1980.

Trei axe tematice care funcționează în același timp ca moduli semantici articulează propunerea expozițională. Zidul, Oglinda și Scrierea sunt tot atâtea locuri de semnificație, deplasate, recontextualizate, rejucate în strategii plastice și de situație diferite, de-a lungul timpului, de către artistă, printr-o diversitate excepțională a soluțiilor vizuale.

Expoziția, curatoriată de Magda Cârneci şi Mica Gherghescu, este ocazia de a reveni asupra marilor ansambluri monumentale, asupra seriei de proiecte ecologice, intervențiilor conceptuale, dar și asupra câtorva momente de colaborare fastă ale Wandei Mihuleac cu scriitori, compozitori de muzică experimentală și coregrafi români. Selecția de lucrări este însoțită de un consistent aparat iconografic și documentar, capabil să restituie dinamica intelectuală și artistică internațională în mijlocul căreia Wanda Mihuleac evoluează de la începutul anilor 1970.

Expoziția Wanda Mihuleac: Contextualizări se integrează programului MNAC de recuperare a demersurilor vizuale experimentale ale scenei românești ale anilor 1970-1980.

Prizonierii avangardei. O retrospectivă Ion Bitzan

Ion Bitzan (1924-1997) aparține unei generații de mari talente care și-a manifestat prezența în scurta perioadă de dezgheț a culturii din România (aproximativ 1962-1974), dezvoltând un corpus de lucrări ce pot fi asimilate în linii mari conceptualismului și minimalismului internațional. Cariera lui a fost distinsă prin participări la cele mai importante bienale ale vremii, iar lucrările sale se află în colecțiile unor instituții prestigioase precum MoMA, Kunsthalle Hamburg, Stedelijk Museum Amsterdam.

În contrast cu alți colegi care fie au emigrat, fie s-au izolat de contextul politic tot mai agresiv, Ion Bitzan a adoptat o strategie opusă – originală și în același timp riscantă. În paralel cu cercetarea artistică asupra istoriei internaționale a artei experimentale, vizibilă într-o cantitate impresionantă de lucrări, Bitzan a produs imagini de comandă oficială, dedicate regimului comunist și liderului acestuia, Nicolae Ceaușescu.

Expoziția, curatoriată de Călin Dan, directorul muzeului, şi realizată cu sprijinul Fundației Ion Bitzan, își propune să analizeze prin opera lui Ion Bitzan o perioadă plină de umbre și nuanțe, în care inovația artistică și arta cu caracter politic coexistau într-o relație complexă.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.