Atenție: Aceasta e una dintre cauzele mortalităţii de COVID

În România, absenţa activităţii fizice în rândul populaţiei este una dintre cauzele mortalităţii crescute în rândul pacienţilor cu COVID-19, susţine medicul şi conferenţiarul universitar Bogdan-Alexandru Hagiu, de la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

Conform ultimului Eurobarometru, publicat de Comisia Europeană în 2018, România se află pe locul 2 în ceea ce priveşte sedentarismul. Studiul arată că mai mult de 63% dintre români nu practică niciodată nicio formă de activitate fizică.

„Germania are cea mai mică mortalitate cauzată de COVID şi eu cred că nu doar datorită serviciilor medicale de calitate, ci şi a faptului că sunt practicanţi ai sportului de masă, inclusiv vârstnicii. Apoi, Suedia, după cum ştim bine, nu a adoptat măsuri dure şi totuşi are o mortalitate destul de redusă şi nu pentru că nu ar exista SARS-CoV-2, dar nordicii au un alt stil de viaţă. La ei, sportul este o parte a vieţii lor, ei nu concep altfel. Aşa se explică diferenţele dintre ratele de mortalitate. În România, pe lângă alţi factori, sigur, şi sedentarismul este o cauză a mortalităţii crescute în rândul persoanelor cu COVID-19”, a declarat, pentru Agerpres, profesorul ieşean.

„Există un studiu din Marea Britanie din mai, care demonstrează că riscul de spitalizare cu COVID-19 creşte în cazul persoanelor inactive fizic. Deci simpla inactivitate fizică creşte acest risc, independent de obezitate, de rezistenţa la insulină, de diabet, de boli cardiovasculare. Eu am descoperit printr-o revizie critică a articolelor ştiinţifice, că această simplă inactivitate înseamnă de fapt că mitocondriile, aceste organite celulare responsabile pentru producerea de energie, au o funcţionalitate scăzută şi o capacitate scăzută de a se opune cascadei inflamatorii ce caracterizează formele grave de COVID-19. Mitocondriile sunt organite celulare implicate în producerea de energie, dar şi în neutralizarea radicalilor liberi. Iar în cazul COVID-19 se generează ioni de fier în exces, care produc aceşti radicalii liberi. Iar prin exerciţii fizice, aceste mitocondrii se îmbunătăţesc funcţional şi rezistă mai bine la stresul oxidativ şi în felul acesta se previn formele grave de COVID. Pe plan mondial acum se cercetează restaurarea energetică a mitocondriilor ca prevenire a infecţiilor cu mai multe tipuri de coronavirus, nu doar SARS-CoV-2. Deci se poate spune că publicaţia mea din august a deschis un drum”, a completat Hagiu.

Potrivit acestuia mişcarea are beneficii şi pentru cei care vor să ţină virusul la distanţă, explicând câteva metode simple care pot fi aplicate de orice persoană.

„Eu cred că în scop profilactic pentru COVID-19 sunt indicate, după cunoştinţele actuale, doar exerciţiile de anduranţă cu intensitate medie. Consecinţele efortului fizic intens asupra riscului de infectare şi a evoluţiei COVID-19 sunt în curs de cercetare, aşa că vreau să recomand ceva sigur. Anduranţă de intensitate medie înseamnă aerobic la domiciliu, există programe online. Durata unei şedinţe trebuie să fie de maxim 45 de minute, pentru a nu periclita imunitatea. Mai înseamnă activităţile în aer liber, cum ar fi alergarea, mersul pe bicicletă, dar efortul resimţit să nu depăşească, pe o scară de la 1 la 20, nivelul 12. Tot ca să să nu se depăşească pragul aerob-anaerob, trebuie ca subiectul să fie capabil să discute în timpul efortului”, a completat acesta.

Persoanele vârstnice, dar şi cele care suferă de diferite boli cronice, pot fi scoase din categoria de risc, cu ajutorul sportului: „Patologia asociată cu formele grave de COVID-19 este caracterizată de disfuncţii ale mitocondriilor, cum ar fi diabetul sau unele boil cardiovasculare, care presupune existenţa unor mitocondrii disfuncţionale. În cazul copiilor obezi aceştia au mitocondrii disfuncţionale, deci nu trebuie să se ajungă aici. Şi vârstnicii prezintă mitocondrii modificate funcţional, iar restaurarea acestora are efect antiaging, pur şi simplu îi scoatem din categoria de risc prin sport de anduranţă de intensitate medie. Dar trebuie să urmeze programe adaptate vârstei”.

Potrivit profesorului Hagiu, fiecare persoană ar trebui să fie conştientă de importanţa pe care sportul o are pentru starea generală de bine, în condiţiile în care exerciţiile fizice nu prezintă niciun fel de risc, dar beneficiile globale sunt imense.

„Dacă fiecare ar face exerciţii fizice individuale, şi, să zicem, că s-ar reduce cu cel puţin 1% numărul celor internaţi la ATI, ce ar însemna asta ca procent pentru România, şi ce ar însemna pentru o lume întreagă? Şi cât costă ca pentru început să sacrifici un sfert de oră din timpul tău, sau 20 de minute? Dar pentru asta fiecare trebuie să fie conştient. Ar fi vorba de sute de mii de vieţi salvate, ca să nu mai vorbim de calitatea vieţii şi de sechelele pe care le lasă COVID-19. În condiţiile în care efecte adverse ale exerciţiilor de anduranţă de intensitate medie nu există, riscurile sunt nule, în schimb beneficiile sunt foarte mari”, a concluzionat Bogdan-Alexandru Hagiu.

Pentru cei care sunt hotărâţi să înceapă să facă mişcare, dar nu au contraindicaţii medicale, profesorul Hagiu recomandă pe pagina de Facebook Proiect APoC diferite tipuri de exerciţii care pot fi urmărite accesând linkurile: https://www.youtube.com/watch?v=JYYSOBFOt4E (program pentru adulţi) şi https://www.youtube.com/watch?v=aViIzXtqi8c (program pentru seniori)

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES, derulează, în parteneriat cu Ministerul Tineretului şi Sportului şi Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, o campanie de informare publică privind beneficiile practicării sportului asupra sistemului imunitar, în contextul pandemiei de COVID-19.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 1
Author

4 Comentarii

  1. Aerisirea si plimbarile in aer liber us sportul fac bine organismului! Despre asta am scris si eu.

  2. Principalele cauzele ale deceselor produse de covid:1. Imunitatea scăzută: 2. Stresul zilnic: 3. Alimentația cu chimicale; 4. Fumatul: 5. Drogurile: 7. Iresponsabilitatea și slaba pregătire a personalului ssnitsr; 5. Manageri de spitale incompetenți și criminali.

  3. vecina avea 92 de ani cand m-am mutat in alta parte, era sedentara, era obeza cum ar spune profu de educatie fizica, pardon conf-ul…
    matusa a murit tot supraponderala la 96 de ani, dar a trait intr-o epoca in care laptele de vaca nu era stimulat cu hormoni si nici plin de antibiotice, manca iarba/era vegetariana, nu concentrate de origine animala, puiul nu crestea cu hormoni precum Fat Frumos intr-o zi cat altii copiii intr-un an, pana si basmele au prefigurat epoca vitezei nesanatoase. Varza/mustul fermenta in putina/butoi de stejar nu in plastic/inox/aluminiu. Berea se facea din malt nu din arome. Porcul avea norma de crestere 5kg porumb la unul de carne…
    Inima este ”programata” sa bata de milioane si milioane de ori, accelerand ritmul prin efort nu cumva se reduce din timpul in care ar trebui sa bata? Sa nu uitam ca un puls normal este in jur de 70 batai/minut,
    In presa apar stiri cu sportivi care nu ating varste inaintate, oare de ce? Doar au trait sanatos, au facut efort fizic.
    Raspunsul este altul: fiecare avem doua laturi, mostenirea si felul cum ne traim viata, daca amandoua sunt bune si viata va fi buna si lunga, daca Sistemul sanitar nu potentiaza o boala, prin asteptare in frig/Covid, infectii nosocomiale si incompetenta…

  4. Intrebare:de ce lumea este inchisa in case,pentru sanatate sau sa moara mai repede?

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.