În timp ce guvernul promite măsuri de austeritate și blocarea angajărilor în administrația publică, realitatea din teren arată o cu totul altă direcție. De la începutul anului 2024 și până în prezent, aproape 20.000 de locuri de muncă au fost scoase pe piață în sectorul public, conform unei analize eJobs.ro, contrazicând astfel planurile guvernamentale anunțate de reducere a cheltuielilor.
O promisiune de austeritate pe fondul deficitului bugetar
Miercuri, Cabinetul Ciolacu urmează să discute un proiect de ordonanță de urgență care vizează măsuri drastice de austeritate bugetară. Printre acestea se numără blocarea completă a angajărilor în administrația publică, recuperarea bugetelor necheltuite de primării și alte instituții, oprirea plății pentru retrocedări de imobile confiscate și limitarea sporurilor pentru bugetarii care gestionează fonduri europene. Toate aceste măsuri vin în contextul creșterii accelerate a deficitului bugetar, care a generat nemulțumiri în sectorul privat, deja afectat de măsurile fiscale luate în 2023 și 2024.
Realitatea din piața muncii: angajări masive
În contrast cu aceste măsuri de austeritate, datele eJobs.ro arată că sectorul public a continuat să angajeze într-un ritm alert. Luna august a fost de departe cea mai prolifică, cu 5.000 de joburi disponibile, un număr de opt ori mai mare decât cel înregistrat în luna ianuarie. Această tendință pune sub semnul întrebării angajamentul guvernului de a bloca angajările, mai ales în condițiile în care primele șapte luni ale anului au înregistrat un volum de angajări sub nivelul din 2023, doar pentru ca august să schimbe radical direcția.
Angajatorii principali: Sănătatea, Educația și Guvernul
Sistemul de sănătate, cu aproape 7.500 de poziții deschise, și educația, cu 5.300 de joburi, au fost principalii angajatori din sectorul public. Guvernul însuși, care susține necesitatea reducerii cheltuielilor și blocării angajărilor, a postat până acum 5.000 de locuri de muncă, fiind al treilea cel mai mare angajator. Această discrepanță între politicile declarate și realitatea din teren ridică întrebări legate de prioritățile și coerența strategiei guvernamentale.
Amnistie fiscală și măsuri contradictorii
Tot în cadrul ședinței de miercuri, guvernul va analiza un alt proiect de ordonanță de urgență, cel privind amnistia fiscală pentru firme și persoane fizice cu datorii la stat. Potrivit acestuia, persoanele fizice care au datorii mai mici de 5.000 de lei ar putea beneficia de anularea a jumătate din suma restantă, precum și de eliminarea dobânzilor și penalităților. De asemenea, firmele care își achită suma principală și depun o cerere până pe 25 noiembrie își vor putea șterge dobânzile și penalitățile aferente. Această măsură vine ca o gură de aer pentru sectorul privat, deja afectat de politicile fiscale recente, însă contrastează puternic cu retorica de austeritate și reducere a cheltuielilor.
Bucureștiul și Clujul, în topul angajărilor
Din punct de vedere geografic, Bucureștiul rămâne liderul incontestabil al angajărilor în sectorul public, cu 3.500 de locuri de muncă postate. Clujul urmează cu 1.200 de posturi, iar Timiș și Iași au înregistrat fiecare puțin peste 900 de joburi. La polul opus, județele Giurgiu și Caraș-Severin au avut cele mai puține oportunități de angajare, cu sub 150 de poziții fiecare.
Concluzie
În timp ce guvernul promite măsuri de austeritate și blocarea angajărilor, datele arată o creștere semnificativă a numărului de joburi în sectorul public. Această discrepanță ridică semne de întrebare privind eficiența și coerența politicilor economice și fiscale anunțate de Executiv. În contextul alegerilor care se apropie și al provocărilor economice majore, evoluțiile din următoarele luni vor fi cruciale pentru echilibrul bugetar și încrederea publicului în guvern.
Majoritatea slujbelor la stat, corporații așișderea, sînt fără folos sau, cum s-a zis la plandemie, neesențiale. Sînt doar pt ai ține pe oameni ocupați.N-ar fi chiar rău dacă măcar ar ști și nu și-ar irosi viața crezînd că sînt folositori.
Corect! ANOFM și AJOFM nu mai funcționează în țară decât că încasatori de salarii, bonusuri și ceva facilități, pentru că parlamentul și guvernul angajează după bunul plac: neamurile, curvele și afinii plus plătitorii dispuși să cumpere prin mită un loc de muncă pe bani sau sex.
Nu e austeritate, ci, ‘haiducie’ inversată, altfel cum să ajungă la ‘sărăcia’ oferită de putere?
La ministerul cercetarii si digitalizarii sa va spuna S.Burduja cand era mare ministru cate zeci de locuri au fost create. In realitate f.minister trebuiaa sa detina o directie de informatizare pe domeniul sau de activitate. Pt ca toate ministerele au deja angajati informaticieni. Ca la noi la nimeni.
totul este minciuna la castravetii astia care cred ei ca ne conduc. declara ce trebuie sa ne mangaie urechile de votaci idioti si actioneaza doar pentru realizarea intereselor gastii lor! golani patentati carora li se rupe n 14 de noi. votati i fratilor cu amnadoua mainile ca merita. popor de masochisti!
20000 de angajați bugetari înseamnă, cu neamuri, încă vreo 50-60000 voturi pentru comasați.
Ciolacule, să tai de pe lista cheltuielilor apa de la dozator și hârtia pentru imprimante, dacă vrei să astupi gaura de la buget!!
Pentru un prostalau, doar inutilitatea sa publica este esentiala. Recunostiinta statului roman se vede in valoarea salariului si a pensiei !
Nici nu știți ce pierdeți,la anu!
@ Spuneau nu demult că au desființat posturile libere, deci, dacă angajează pentru ,,statul paralel” pe care l-au promovat public, ?
Este clar că Guvernul caută echilibrul între măsurile de austeritate și necesitatea de a susține instituțiile vitale prin angajări strategice. Eficiența și performanța sectorului public sunt esențiale pentru binele comun