Bani mai mulți pentru ”bugetul paralel”

Proiectul de rectificare bugetară prevede suplimentarea fondului de rezervă pus la dispoziția guvernului cu suma de 566 milioane de lei, adică pentru așa zisul buget paralel. De-a lungul timpului, guvernele s-au înfruptat din banii din fondul de rezervă și din cel de intervenție fără ca să existe o situație de urgență. S-au dat bani primăriilor, pentru diverse investiții, pentru biserici etc. pentru că legislația nu este foarte clară în ceea ce privește utilizarea acestor fonduri. Cu alte cuvinte, indiferent de ce se vota în Parlament prin legea bugetului, Ministerul Finanțelor și premierul aveau aceste pârghii da dea cui voiau și când voiau. Anual erau prevăzute prin lege câteva zeci, sute milioane de lei pentru aceste fonduri. În decembrie, se ajungea ca prin ele să fie cheltuite miliarde așa cum dispuneau Finanțele și premierul. Evident că în majoritatea cazurilor nu erau nici urgențe, nici neprevăzute. Cum se ajungea la aceste sume deși erau prevăzute unele mult mult mai mici? Pentru că aceste fonduri sunt cele în care se vărsa alte fonduri necheltuite. ”În fondul de rezervă se mai pun 566 milioane de lei pentru a fi folosiți unde e nevoie în timpul campaniei. Acum că se apropie alegerile prezidențiale, locale și parlamentare, guvernul își aduce aminte de primarii pe care i-a lăsat fără bani în 2018 prin reducerea impozitului pe venit și la începutul lui 2019, prin trecerea unor cheltuieli cu asistență socială în sarcina autorităților locale. După ce guvernul le-a luat finanțarea si i-a adus pe primari la mâna sa, acum le asigură 1,5 miliarde de lei prin PNDL. Așa, ca să fie mulțumiți înainte de alegeri și să nu cumva să uite cine le-a dat banii. Zic americanii: „Life is short. Eat dessert first!”, adică „Viată e scurtă. Mănâncă întâi desertul!”. Cam asta face și guvernul. Actualii decidenții se gândesc că nu prea au prea mult de stat la guvernare și dau acum o „petrecere “pe banii noștri!” susține Ioana Maria Petrescu, fost ministru de Finanțe.
Deși sunt fonduri care se cheltuie în situații excepționale, între 2010 și 2018 regulile deja vagi privind finanțarea din cele două fonduri, de rezervă și de intervenție, au suferit 37 de derogări, majoritatea prin ordonanțe de urgență. Spre exemplu, Legea 2/2018 a bugetului prevede că se pot aloca bani MDRAPFE fonduri prin HG pentru finanțarea Programului Național de Dezvoltare 2, creația lui Liviu Dragnea. Prevederi similare au fost introduse și în Legea bugetului din 2017, dar există derogări în vigoare și în alți ani. Cu alte cuvinte Fondul de Rezervă poate fi majorat în perioade electorale, spre exemplu, pentru a se finanța investiții care nu reprezintă o urgență. Nu există un control foarte exact al cheltuielilor, dar mai ales al investițiilor realizate. Pe parcursul anului bugetar, adeseori fondurile sunt suplimentate din credite bugetare pe care unele autorități publice nu le folosesc. În anumiți ani suplimentările pot fi de ordinul miliardelor de lei, vârful alocărilor fiind perioada 2004- 2008. Pe de altă parte, Curtea de Conturi a criticat în rapoartele anuale faptul că aceste fonduri sunt preluate de la autorități care îi primesc înapoi prin alocări din Fondul de Rezervă. De asemenea, de multe ori fondurile alocate nu sunt cheltuite, din diverse motive. Spre exemplu, CJ Alba a primit 467.000 lei din Fondul de Interventie pentru refacerea unor drumuri. Suma se află în excedentul bugetului întrucât achizițiile nu au fost realizate din acești bani. Exemple similare se regăsesc în Caraș Severin sau Buzău. La alte județe încă au loc achiziții din bani alocați în 2016, pentru urgențe.
Din totalul de alocări dintre 2008 și 2017, cele mai multe sume au ajuns la PSD, adică aproape 42%, în timp ce PNL și PDL au rămas cu aproape 20%. Comunele au beneficiat cel mai mult de pe urma fondurilor de urgență, primind 45% din bani, urmate de consiliile județene, cu 28% (o parte dintre aceste fonduri au fost redistribuite mai departe). În perioada 2009-2012, cât PDL a fost la putere, Guvernul a tras mai multe fonduri pentru administrația de aceeași culoare, iar în 2012 când USL câștigă alegerile cei mai mulți bani merg către PSD și aliați. 2016 a fost an electoral și existat o creștere vizibilă față de 2015 în termeni de alocări, chiar dacă sumele nu au atins vârfurile din 2012 sau 2014 (630 de milioane de lei, comparativ cu 830 milioane de lei și, respectiv 730 milioane de lei). Cea mai mare parte (99.8%) a fost alocată după alegerile locale, iar HG 975/2016 reprezintă vârful de alocări, cu 40% din banii împărțiti către local. Alocarea fondurilor s-a făcut pe 23 decembrie pentru achitarea unor cheltuieli urgente în vederea înlăturării efectelor calamităților naturale produse de inundații.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.