Rezerva care asigură funcționarea statului român a scăzut de la 6,5 miliarde de euro în 2014 la 3,4 miliarde de euro în 2018, adică la aproape jumătate. Această informație explică de ce Ministerul Finanțelor ajunge să plătească tot mai mult pentru finanțările la care apelează pe piața internă și pe cea externă pentru a plăti lună de lună pensii, salarii, ajutoare, subvenții etc. Dacă băncile știu că statul nu mai are foarte mulți bani, cer dobânzi mai mari, ceea ce se întâmplă acum. Conform execuției bugetare pentru primele șapte luni ale acestui an, finanțarea datoriei a crescut cu 20% față de anul trecut. Practic, statul ia bani din rezervă să îi cheltuiască. „La Finanțe, există rezerve pentru a asigura funcționarea statului în cazul în care țară nu se mai poate împrumută o perioada, echivalentul banilor de la ciorap pentru zile negre într-o familie. Dacă nu pui bani deoparte într-o familie, riști să nu poți plăti rata la casă și lumina, dacă rămâi șomer. În cazul statului, riști să nu poți plăti pensii și salarii dacă lovește vreo criză. Spre deosebire de o familie, statul se împrumută mai scump la bănci, dacă ele știu că nu are rezerve destule în trezorerie”, susține Ioana Petrescu, fost ministru de Finanțe.
România plătește în fiecare zi 39,5 milioane de lei pentru împrumuturile pe care le accesează. Anul trecut, în primele șapte luni, costurile erau de 32,9 milioane de lei. Raportat la PIB, cheltuielile cu dobânzile au crescut de la 0,8% din PIB la 0,9% din PIB în acest an. Până la jumătatea lui 2018, Ministerul de Finanţe a împrumutat circa 30 de miliarde de lei, din care 2 miliarde de euro şi 1,2 miliarde de dolari de pe pieţele externe. Până la finele acestui an, statul mai are nevoie de 44 miliarde de lei pentru a acoperi necesarul brut de finanțare. Creşterea costurilor a venit odată cu avansul inflaţiei şi al dobânzilor din piaţa monetară. România a avut în iulie, pentru a şasea lună consecutiv, cea mai mare rată anuală a inflaţiei dintre statele membre ale Uniunii Europene, cu un avans al preţurilor de consum de 4,3%, în scădere totuşi faţă de o rată anuală a inflaţiei de 4,7% înregistrată în luna iunie, arată datele publicate, vineri, de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă, se situează în aceste zile undeva la 3,26% pe an. Conform datelor BNR, la începutul acestui an, ROBOR la 3 luni se situa la 2,05%.
Cosmine Pam, schimba si tu numele de acoperit. De asta ne-am plictisit.
Statul are o sursa permanenta: din contribuutiile pentru PENSII.
Orele suplimentare ale salariatilor NU sunt calculate la pensii.
Dar orele suplimentare contin contributii pentru pensii si CAS.
E un izvor urias de venituri ale guvernantilor, folosit in campanii electorale,
prin jefuirea salariatilor.
Dane, ori esti prost ori esti postac userist sau amandoua. Prostane, dupa aprilie 2001 ORICE venit se ia in calcul lastabilirea punctajului pentru pensie. Iar pentru perioada 1974-2001 noua lege a pensiilor va adauga un 10% pentru cei ce nu pot face dovada orelor suplimentare lucrate. Termina cu dezinformarile userist securist bubos.