Banii pentru sănătatea femeilor, tăiați din PNRR. Cabinetele de planning așteaptă de ani întregi dotări

România renunță la ivestiția de 10 milioane de euro destinată cabinetelor de planificare familială, după ce Ministerul Sănătății nu a reușit să facă achizițiile la timp. Cabinetele urmau să primească aparatură pentru monitorizarea sarcinilor, depistarea infecțiilor și prevenirea cancerului de col uterin. În aprilie, fostul ministru, Alexandru Rogobete, susținea că proiectul respectă calendarul stabilit.

Investiția a fost eliminată complet din PNRR la renegocierea purtată în iulie cu Comisia Europeană, potrivit unei investigații Snoop. Ministerul Sănătății a recunoscut că procedurile de achiziție nu mai puteau fi încheiate până la termenul limită.

În 2022, 83 de cabinete de planificare familială au fost declarate eligibile pentru dotare și renovare. Bugetul inițial era de 10 milioane de euro. În 2025, 59 de cabinete au fost scoase din program. Au mai rămas doar 24, pentru care fuseseră semnate contracte de finanțare.

Valoarea totală a contractelor a fost redusă la aproximativ 1,13 milioane de lei, adică puțin peste 215.000 de euro. În iulie, întreaga investiție a dispărut din PNRR, mai scrie Snoop.

Echipamente vechi de zeci de ani

Multe dintre cabinetele care așteptau finanțarea funcționează cu aparatură foarte veche. Medicul Diana Bonea, din Baia Mare, își consultă pacientele pe o masă ginecologică veche de aproape 50 de ani. Ecograful cabinetului este folosit de mai bine de un deceniu. Prezervativele gratuite sunt oferite doar cu sprijinul doar cu sprijinul Spitalului Județean Baia Mare, de care aparține cabinetul. În 2022, medicul a cerut prin PNRR un analizor pentru infecțiile cu transmitere sexuală. Pe listă se aflau și o masă ginecologică nouă și un ecograf portabil.

„Erorile medicale nu ți le permiți”, spune medicul.

Situația este asemănătoare și în Focșani. Cătălin Groza lucrează în singurul cabinet de planificare familială rămas în județul Vrancea. Aparatura nu a mai fost schimbat de peste 30 de ani. Cabinetul său fusese declarat eligibil, dar a fost eliminat din program anul trecut.

„Noroc că aparatura este japoneză și m-a ținut până acum”, spune medicul.

Primele documente pentru achiziția echipamentelor au fost transmise către Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate abia în februarie 2026. O lună mai târziu, au fost lansate licitații pentru mese ginecologice, ecografe, analizoare și frigidere medicale. Două dintre proceduri au fost deja anulate, iar situația celei de-a treia este incertă.

Licitația pentru scaune medicale a fost anulată, pe motiv că nu s-a înscris niciun ofertant. Procedura pentru ecografe și analizoare a fost contestată din cauza cerințelor tehnice restrictive. Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor a cerut modificarea condițiilor. ONAC a decis însă să anuleze procedura, motivând că scopul achiziției nu mai putea fi atins.

Rogobete spunea că proiectul este în grafic

În aprilie, fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobee, susținea că licitațiile vor fi finalizate.

„Momentan, sunt în termen”, declara acesta pentru Snoop.

Rogobete a fost secretar de stat al Ministerului Sănătății când programul a fost creat. El era responsabil direct de fondurile europene pentru sănătate. Fostul ministru a negat atunci că reducerea finanțării din 2025 ar fi fost provocată de întârzierile ministerului. El a recunoscut însă că proiectele au fost evaluate în funcție de stadiul lor și de termene. Contactat din nou în iulie, Rogobete nu le-a mai răspuns la telefon sau la mesaje jurnaliștilor Snoop.

Ministerul Sănătății, condus acum de Cseke Atilla, susține că investiția nu a fost abandonată. Instituția spune că proiectele vor fi mutate în Programul de Sănătate, gestionat de Ministerul Investițiilor Europene. Ministerul a confirmat însă că investiția a fost eliminată din PNRR pentru că achiziția nu a fost terminată la timp.

Marius Vasiliu, specialist în politici publice și fost secretar de stat în Ministerul Investițiilor Europene, spune că cele 24 de contracte pot continua doar dacă este găsită o altă sursă de finanțare. Banii ar putea veni din bugetul Ministerului Sănătății sau din alte programe europene. Există însă și riscul ca beneficiarii să fie presați să renunțe la proiecte.

„Angajamentele astea de-acum sunt așa, cu jur pe roșu. Niciunul dintre miniștri nu vrea să fie cel care pierde finanțare, chiar dacă e evident că o pierde. O lasă să fie acolo, că așa sunt ei învățați, că poate se întâmplă ceva. Acum, cu cuțitul la os, au mai dat jos din ele”, a explicat Vasiliu.

Cabinete puține și medici aproape de pensionare

Cabinetele de planificare familială oferă servicii gratuite, fără trimitere sau asigurare medicală. Pacientele nu trebuie să prezinte nici buletinul. Aici pot fi monitorizate sarcinile și depistate infecțiile cu transmitere sexuală. Cabinetele oferă și consiliere, screening pentru cancer și informații despre contracepție. Rețeaua a fost creată în urmă cu aproape 40 de ani. Scopul era reducerea numărului de avorturi, a mortalității materne și a infecțiilor cu transmitere sexuală. În prezent, mai funcționează aproximativ 120 de cabinete, mai puțin de jumătate din numărul existent în anii ’90. În unele județe a mai rămas unul singur.

Adriana Radu, președinta Asociației Sexul vs Barza, acuză Ministerul Sănătății că nu a făcut achizițiile necesare.

„Responsabilitatea tăierii (din PNRR, n.r.) este la Ministerul Sănătății pentru că nu și-a făcut treaba. Suntem în 2026 și nu a reușit să facă achiziția”, spune aceasta.

Medicii avertizează că lipsa echipamentelor și a contraceptivelor gratuite a redus numărul pacientelor.

„Avem nevoie de tot. Și aparatura, că este veche, și ceva să pot oferi oamenilor, contraceptive gratuite, în primul rând. De ce să vină femeia la mine, dacă pleacă cu mâna goală?”, spune medicul Cătălin Groza.

Rețeaua se confruntă și cu lipsa personalului. Mulți dintre medicii rămași urmează să se pensioneze în următorii ani.

În Sibiu, Camelia Petre este singurul medic rămas într-un cabinet care deservește un județ cu aproximativ 468.000 de locuitori. Ea are 62 de ani și vrea să continue activitatea după pensionare. În lipsa unui înlocuitor, cabinetul s-ar putea închide odată cu plecarea sa.

România are cea mai ridicată mortalitate prin cancer de col uterin din Uniunea Europeană. Potrivit raportului OECD din 2025, rata este de 12 decese la 100.000 de femei, cu 239% peste media europeană. În același timp, România se află printre țările europene cu cele mai multe nașteri în rândul mamelor minore. Medicii semnalează și creșterea infecțiilor cu transmitere sexuală, precum și rata redusă de vaccinare împotriva HPV.

CITEȘTE ȘI

România, pe primul loc în UE la mortalitatea infantilă. Sute de mame reclamă abuzuri în timpul nașterii