Duminica, Moscova a capturat trei nave ucrainene in stramtoarea Kercim intre Marea Neagra si Marea Azov. Parlamentul de la Kiev s-a reunit pentru a vota instaurarea legii martiale. Consiliul de Securitate ONU se va intruni de urgenta, luni. Incidentul de duminică era însă anunțat de mai multe săptămâni.
Provocarea rusă
După anexarea Crimeii, nerecunoscută la nivel internațional, Moscova a construit un pod pestre strâmtoarea Kerci, între Rusia și Crimeea, ca singură legătură terestră pe care ar fi putut-o avea cu teritoriul anexat. Podul de peste strâmtoarea Kerci a devenit obiectiv strategic pentru Federația Rusa, dar și o modalitate facilă de a bloca accesul navelor ucrainene în Marea Azov, acolo unde se află Mariupol, al doilea port al țării după Odessa. Miza blocadei ruse este una economică, manifestată până acum nu prin blocarea navelor ucrainene, ci prin supunerea acestor un controale extinse, ce provoacă mari întârzieri. Ucraina este unul din grânarii Europei și prin strâmtoarea Kerci trec multe din navele încărcate cu cereale.
Provocarea ucraineană
Cu circa două săptămâni înainte de incidentul din strâmtoarea Kerci, Ucraina a recurs la un gest considerat provocator la Moscova. Rada Supremă de la Kiev a aprobat în primă lectură o lege prin care Ucraina dorește să-și extindă apele teritoriale în Marea Neagră de la 12 la 24 de mile marine. Iată ce scria un expert militar ucrainean pentru agenția Unian la acel moment: ”Ne putem da seama imediat care va fi reacția Rusiei la o asemenea lege – de exemplu, Rusia ar putea încerca să blocheze accesul în Marea Azov pentru toate navele, cu excepția celor ruse, să aplice sancțiuni economice și să traseze și ei o linie roșie, ceea ce va înrăutăți situația”. Ihor Romanenko făcea atunci o paralelă cu ”linia roșie” pe care o serie de experți americani considerau că ar trebui să o traseze Ucraina în Marea Neagră și Marea Azov, ”linie roșie” către care tinde să ducă legea votată în Parlamentul de la Kiev.
Romanenko preciza în articolul publicat de Unian că legea care extinde apele teritoriale ucrainene are șanse mici să intre în vigoare, pentru că este o provocare limpede la adresa Rusiei. Ea este mai mult un balon de încercare, considera analistul ucrainean.
Incidentul de duminică este, prin urmare, rezultatul acestui test al Ucrainei, nu un casus belli.
Un acord cu probleme în Marea Neagră
Relațiile dintre Rusia și Ucraina în Marea Azov sunt reglementate de un acord bilateral încheiat în anul 2003, atunci când la Kiev nu se afla un regim ”portocaliu”, ci regimul Leonid Kucima. Autoritățile ruse se folosesc acum de prevederile favorabile din acest acord pentru a inspecta navele ucrainene. Acordul nu a fost însă ratificat, pentru că au apărut atunci probleme legate de delimitarea apelor. Ucraina a dorit delimitarea după granițele sovietice. Rusia a susținut însă că apele interne ale URSS nu au fost niciodată delimitate. Plecând de la neînțelegerile legate de acordul din 2003, Ucraina a început o disputa cu Rusia, acuzând Moscova că nu respectă Convenția ONU privind Dreptul Mărilor, că violează dreptul Ucrainei de a avea ape teritoriale.
În luna octombrie, la Kiev a fost luată în calcul varianta ca Ucraina să denunțe acordul din 2003 privind Marea Azov. La acel moment, ministrul adjunct de Externe al Ucrainei, Olena Zerkal, spunea că aceasta nu ar face decât să mai adauge o dispută cu Rusia la multe altele pe care Ucraina le are acum. ”Acum, la fel ca în 2014, nimic nu poate influența poziția noastră legală. Ucraina nu va obține nimic în plus la capitolul drepturi. Ce am putea obține este o nouă dispută cu Rusia pentru delimitarea Mării Azov”. Ministrul de Externe Pavlo Klimkin a oferit o altă perspectiva: Ucraina va revizui toate tratatele cu Rusia și va anula gradual toate acordurile bilaterale.
Totul stă sub semnul alegerilor din 2019
Că Rusia va acționa agresiv in Marea Azov era limpede dacă privim situația nu numai prin prisma unei legi trecute prin Rada Supremă de la Kiev, ci și din perspectiva anului electoral 2019 din Ucraina. Vor avea loc alegeri prezidențiale și parlamentare, iar orice sincopă economică provocată de Rusia (prin blocada din Marea Azov) poate influența votul, dată fiind situația economica disperată a milioane de ucraineni.
Apoi, incidentul de duminică mai poate fi interpretat și ca o reacție, pentru moment reținută, din partea Rusiei față de primii pași făcuți la Kiev pentru introducerea în Constituția Ucrainei a dezideratului aderării la NATO și UE. Adoptarea finală a amendamentelor ar trebui să se întâmple în februarie 2019, potrivit președintelui Petro Poroșenko. Din nou, inițiativa de modificare a Constituției pentru includerea ”țintelor” UE si NATO, este considerată în Ucraina o mișcare electorală a presedintelui, care se află pe locul doi în preferințele electoratului și ar putea pierde alegerile în fața Iuliei Timoșenko. În timpul dezbaterilor din Parlament, Poroșenko a fost acuzat că s-a aflat mult timp în tabăra pro-rusă a Partidului Regiunilor al lui Viktor Ianukovici, în perioada în care țara a fost condusă regimul ”portocaliu” Iușcenko-Timoșenko. Care sunt politicienii între care trebuie să aleagă electoratul o arată bine și faptul că Iulia Timoșenko a furat uriaș din banii statului prin căpușarea importului de gaze în timpul regimului Kucima și, mai apoi, în perioada în care a guvernat țara.
De partea rusă, incidentul de duminică a fost nu numai o reacție la amintita lege trecută prin Rada Supremă de la Kiev. Incidentul a fost un nou test la care Moscova a supus Vestul, un test al poziționării de partea Ucrainei. Faptul că UE a cerut imediat reluarea traficului prin strâmtoarea Kerci, că SUA au condamnat incidentul și că Ucraina a obținut imediat o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate a confirmat la Moscova nu numai că regimul de la Kiev are susținere. Este vorba, în primul rând, de o mobilizare internațională împotriva unui incident care ar putea duce la retrasarea granițelor în Marea Neagra, pe lângă anexarea Crimeii, un aspect extrem de sensibil și pentru România.
Cred ca, in izmenele lui Porosenko, a aparut linia…maro. Ucraina nu e membra NATO, nu e membra UE si, mai grav, nu e stat national unitar, ci o adunatura de teritorii furate de la tarile vecine. Nu inteleg dece Romania sprijina independenta teritoriala a Ucrainei, fara sa tina seama de Bucovina de Nord si de tinutul Herta. Doar ca sa multumim ” partenerul strategic „? Oricum, ar trebui sa ne abtinem de la declaratii belicoase.
@Vânatorul de ursi : absolut de acord. Si-n plus, licheaua de Poroscenko are-o echipa de lichele de extrema dreapta, între care Turcinov-masacrul de la Odessa, sa-l-vezi-si-sa-faci-cosmaruri-toata-viata.
Ucraina să facă bine să restituie teritoriile anexate de la Cehoslovacia, Polonia și România. Le-a primit în dar de la Stalin și Hrușciov.
Acum că a devenit așa de democratică și de europeană, cum de nu-i e rușine să le păstreze?
Ca roman nu pot sa iau partea ucrainei in cazul conflictului cu Rusia. Ucraina este un stat imperialist, avand in componenta teritorii furate de stalin de la tarile din jur si ne-restituite celor in drept. Bucovina de nord, Tinutul Herta si Bugeacul, sunt teritorii romanesti.
Hotul principal a fost Rusia. Daca nu ar fi fost cirdasia cu Rusia in cadrul URSS, Ucraina nu ar fi avut niciodata aceste teritorii. Ea se bucura insa in continuare de acest furt.
@Vanatorul de ursi. Mai adaugati la Bucovina si Herta sudul Basarabiei (cele 3 judete).
Uite ca Marele Urs de la rasarit da un semnal Ukrainenilor ,sa nu uite de unde au plecat . Acest stat artificial ,pe langa faptul ca jumate din teritoriu este furat , mai si asimileaza fortat si cu violenta minoritatile ceha , poloneza , maghiara si romana . Romanii sunt scuipati in strada daca vorbesc romaneste in teritoriile romanesti istorice, Bucovina de nord , Herta sau Maramures. Placutele in romana de pe cladiri si strazi dispar peste noapte – scolile in romana sunt inchise pe banda rulanta . Credeam ca guvernatilor Romani de asta le pasa , dar buzunarele proprii si tradarea este mai presus .