BNR: inflația coboară, dezechilibrele cresc

Banca Națională a României (BNR) a publicat recent minuta ultimei ședințe de politică monetară, document din care reies o serie de aspecte îngrijorătoare privind evoluția economiei românești la începutul anului 2025. Deși inflația generală a continuat să scadă ușor, Consiliul de Administrație al BNR remarcă o serie de riscuri sistemice ce pot pune presiune pe stabilitatea macroeconomică în perioada următoare.

Inflația dă semne de încetinire, dar nu suficient

Rata anuală a inflației s-a redus marginal, de la 5,14% în decembrie 2024 la 5,02% în februarie 2025, sub așteptările băncii centrale. Această evoluție lentă este atribuită unei accelerări neașteptate a prețurilor energiei și a celor administrate, care au contrabalansat scăderile înregistrate la alimente și combustibili.

Deși inflația de bază (CORE2 ajustat) a înregistrat o scădere mai vizibilă, ajungând la 5%, această evoluție este considerată de BNR ca fiind în mare parte rezultatul unor efecte de bază, mai degrabă decât al unei dezinflații solide și sustenabile.

Așteptările inflaționiste revin pe un trend ascendent

Unul dintre cele mai îngrijorătoare semnale este revenirea în creștere a așteptărilor inflaționiste pe termen scurt din partea firmelor și consumatorilor. Chiar și pe termen lung, analiștii bancari și-au ajustat estimările în sus, apropiindu-se de limita superioară a țintei BNR. Aceste anticipații inflaționiste ridicate pot perpetua creșterea prețurilor prin majorarea cererilor salariale și a prețurilor practicate de companii.

Dezechilibre externe persistente

Pe frontul extern, situația rămâne fragilă. Deficitul de cont curent a înregistrat o accelerare semnificativă în trimestrul IV 2024, în pofida unei ameliorări modeste a balanței comerciale. Această deteriorare este pusă pe seama scăderii accentuate a veniturilor externe, inclusiv din fonduri europene, și a dinamicii negative a exporturilor, în contrast cu reamplificarea importurilor.

Piața muncii: presiuni salariale și deficit de forță de muncă

În ciuda unor semnale de detensionare a pieței muncii în a doua parte a anului trecut, începutul lui 2025 arată o posibilă inversare a acestui trend. Rata șomajului a scăzut ușor, angajările s-au accelerat, iar deficitul de forță de muncă raportat de companii s-a amplificat din nou.

Creșterea costurilor salariale este semnificativă – costul unitar cu forța de muncă în industrie a crescut cu 15,3% la începutul anului. Acest ritm este considerat de BNR drept îngrijorător atât din perspectiva inflației, cât și a competitivității externe, în condițiile în care productivitatea nu ține pasul cu salariile.

Investiții în regres, consum în avans

Un alt semnal de alarmă este scăderea abruptă a investițiilor (formarea brută de capital fix), care a tras în jos ritmul de creștere economică în ultimul trimestru din 2024, ajuns la doar 0,7%. În același timp, consumul gospodăriilor a rămas la un nivel ridicat, alimentat de creșterea veniturilor reale și de transferurile sociale.

Această dinamică – consum susținut, investiții în regres – alimentează dezechilibrele structurale ale economiei și reduce potențialul de creștere pe termen lung.

Riscuri externe și incertitudini geopolitice

BNR subliniază, de asemenea, existența unor riscuri externe importante, în special din zona politicilor comerciale ale SUA și a reacțiilor internaționale aferente, care pot afecta economia globală și fluxurile comerciale internaționale. Aceste incertitudini sporesc gradul de imprevizibilitate al contextului macroeconomic românesc.

Chiar dacă indicatorii de bază sugerează o evoluție pozitivă aparentă – scăderea inflației de bază, creșterea veniturilor reale, stabilitate pe piețele financiare – analiza BNR scoate la iveală tensiuni profunde în economia românească: așteptări inflaționiste persistente, presiuni salariale puternice, dezechilibre externe și o lipsă cronică de investiții. În lipsa unor măsuri coerente de consolidare fiscală și echilibrare structurală, aceste vulnerabilități pot deveni surse de instabilitate pe termen mediu.