Statul român, profund dereglat în reprezentarea intereselor cetățenești conforme statului de drept și Constituției, bazat pe o raportare infracțională la temele libertății în forma democrației și legalității, și cu tot rechizitoriul făcut drepturilor și responsabilităților echivalente, a sfârșit, în prezent, prin tendința a-i acoperi în totalitate fața.
Astfel, s-a transformat într-o simplă și diabolică mașinărie de spălat bani publici pentru proiecte private cu beneficiari direcți în interior sau exteriorul sistemului, sub acoperirea interesului național și al statului de drept european.
În fapt, interesul național nu poate fi regăsit decât în derularea proiectelor de fezabilitate, și, nu în ultimul rând, în dialogul național pe absolut toate problemele a căror soluționare nu se poate realiza decât prin păgubirea Bugetului național. Lipsa unor dezbateri, respectiv transparența și inițiativa, au instalat o perplexitate maximă, cu atât mai accentuată de posibilitățile actuale de comunicare.
Accesul cetățenilor la instituțiile publice, în chestiuni de interes, este grav restricționat de o birocrație care, în fapt, conservă delăsarea funcționarilor. Ceea ce o instituție de drept privat nu își poate permite în raport cu oricine caută să o contacteze nu poate fi regăsit la o instituțiile publice puternic amprentate de lipsa responsabilizării. Când apare câte un imens scandal privind infracțiuni, abuzuri, delapidări, nimeni nu vine să explice din partea statului că acestea ar fi putut fi evitate dacă ar fi existat transparență și un control public indirect pe suportul acesteia.
Au trecut câteva decenii de când instabilitatea din societate, al cărei preț de cost a fost decontat tot în numele acesteia de două ori, nu s-a regăsit și acolo unde era deja corect să fie admisă consecința. Pragul peste care nu se poate trece a fost de multă vreme depășit, fapt pentru care România este printre ultimele țări al cărei mediu public este în fapt antipatic, chiar primitiv.
Fața Statului român va trebui să fie la vedere, la fel cu a cetățenilor. Funcționarii nu sunt nici mai mult, nici mai puțin, decât niște slujitori ai interesului public și ai legalității, aflați în această poziție printr-un contract de muncă. Cei care se consideră mai mult și au impresia că puterea lor de decizie este mult mai mare decât competențele din fișa postului se află într-o eroare ajunsă un fel de drog al sistemului care va trebui interzis cum se întâmplă în cazul tuturor stupefiantelor de mare risc. Cu legi slabe, inexistente, privind funcționarul public, de la cel mai înalt nivel până la ultimul, lucrurile nu se pot îndrepta.
Burqa pusă pe fața Statului român implicat în grave nereguli față de cetățeni trebuie dată jos, mai ales că această lipsă de identitate și invocare a imunității în abuzuri face ravagii pe seama unor abstracțiuni, care sunt principiile și serviciile oferite de pachetele legislative aruncate în aer.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.