Acum câteva zile un ziarist alcătuia un ansamblu de opinii plecând cu întrebarea: ce ar trebui făcut pentru a stopa plecarea tinerilor din România? Aducea ca argument realitatea covârșitoare că acum se află în străinătate, în marea majoritate în Europa Occidentală, două milioane de români cu vârste cuprinse între 20 și 39 de ani. Sunt deci două teme: una, revenirea tinerilor români în țara lor și a doua, crearea condițiilor care să-i facă pe tinerii din România să nu-și mai propună să plece din țara lor. În ultima vreme mi-am format convingerea că această dublă temă este principala supărare a mai tuturor românilor atunci când se gândesc la prezentul și viitorul lor. Sondajele de opinie oferite permanent partidelor politice și presei sunt subiecte predilecte pentru televiziuni și oamenii politici. Ele sunt mereu de același fel; sunt sondaje de rutină, iar nu cercetări sociologice. Sondajele nu reușesc să stârnească substratul din conștiința cetățenilor, acela unde se află acumulate simțirea și emoția, experiențele trăite și întipărite în memoria subiectivă a fiecăruia. Sondajele tind să conducă la o societate previzibilă, adică să calmeze neliniștile. Dar ele nu aduc informație de fond. Spre exemplu, conștiința de identitate a unui ansamblu cum este o națiune presupune că fiecare membru al acesteia cunoaște care este caracteristica ce definește ansamblul (națiunea). Când experiențele cumulate ale membrilor ansamblului ajung să formeze un spațiu de comunicare colectivă putem vorbi de o identitate de grup.
Această poate prea lungă introducere vrea să spună că s-a atins pragul critic de la care supărarea poporului român se transformă într-o identitate a acestuia. Avem nevoie prin urmare de un excepțional și obligatoriu efort politic în rezolvarea uriașei probleme a emigrării românilor. Istoria nu va consemna văicărelile politicienilor, nici acuzațiile ziariștilor, ci, cu siguranță, va consemna povara devastatoare a hemoragiei de creiere și brațe românești provocată de emigrația în masă din ultimii 15 ani.
Cât de mult mi-aș dori tocmai în împrejurările de azi să se mai împlinească profeția strălucitoare a lui Nicolae Titulescu: Străinătatea nu cunoaște puterea pe care o dă Românilor credința că ei nu și-au spus încă cuvântul în evoluția internațională!
Văd o rezolvare a problemei noastre în primul rând prin Reformă, Deschidere și Transparență. Reforma administrației, încercată când și când, cel mai adesea fără curaj și fără o sinceră voință politică, n-a fost capabilă să creeze un ansamblu de instituții și mecanisme care fac un stat democratic funcțional și eficient. Kafka (desigur, el) spunea că: Lanțurile umanității torturate sunt făcute din hârtiile administrațiilor. Reforma structurală se realizează prin reglementări legale și administrative care face posibilă pentru fiecare cetățean și societate comercială accesarea rapidă, lesnicioasă și completă a drepturilor sale cât și, la fel, îndeplinirea îndatoririlor lor. Aparatul uman existent acum în administrație se va opune cu îndârjire și chiar viclenie schimbărilor. Însă, acești oameni se vor alinia schimbărilor odată cu înțelegerea faptului că reformele le ridică statutul personal și totodată îi apropie de exigențele firești ale cetățenilor. Fiecare își dorește să se simtă în largul său în propria țară. Este o garanție a demnității personale. Efectul pozitiv în mentalul colectiv este cu mult mai mare decât se crede. Reforma trebuie însoțită de o sinceră deschidere a instituțiilor publice din toate administrațiile spre oamenii competenți și capabili a-și dezvolta competența în mod concret. Până când competența profesională și calitățile personale nu vor constitui criteriul fundamental în alegerea oamenilor ce conduc( la toate nivelurile ), nu ne vom putea numi stat modern consolidat. Pe această cale se reduce în mod logic și nivelul corupției. Răspunderea pentru mersul normal al lucrurilor în aplicarea regulilor nu poate sta doar pe umerii câtorva, pe când alții, mult mai mulți, zădărnicesc, blochează, cer și dau șpagă și nu sunt nicicând trași la răspundere. De ce în România e atât de ușor să-i spui unui cetățean sau unei întreprinderi „NU, nu se poate” sau să tărăgănezi la nesfârșit aplicarea legii? De ce e atât de greu și complicat ceea ce ar fi simplu și normal?
Pentru că reglementările nu sunt nici simple, nici inteligente și nu urmăresc instaurarea unor drepturi ci blocarea lor. Încă mai sălășuiesc fantomele aparatului ceaușist-comunist, anume acela care avea ca scop îngrădirea tuturor libertăților, în stratul de adâncime al administrării statului. Și pentru că, în ciuda a nenumărate prevederi legale și a codurilor penale, alocarea banilor publici și numirea în poziții publice importante nu se face pe criteriul interesului public. Așa se face că uriașe sume alocate din banii publici au sfârșit în uriașe pierderi și risipă.
În fine, a treia direcție este transparența deciziilor și proiectelor. Trebuie să poată ști orișicine care sunt scopul și conținutul tuturor demersurilor din administrație. Trebuie ca orice concurs public să fie cunoscut, cinstit angajat și realizat.
Rezolvarea unei probleme cere înainte de toate cunoașterea ei. Nimic nu e mai distructiv și demoralizant decât luarea unor decizii ce privesc soarta oamenilor fără ca celor ce le iau să le pese de realitatea vieții oamenilor. Trăim exact în această nepăsare. Ea este principala cauză a neîncrederii românilor într-un viitor mai bun în propria lor țară.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.