Cărbunele românesc va deveni în câțiva ani istorie

Producția de lignit de la CE Oltenia va scădea la jumătate în următorii ani iar cea de huilă de la CE Hunedoara este incertă pentru că singurul client al cărbunelui din Valea Jiului, centrala Mintia, a intrat în conservare și își caută cumpărători. În Oltenia și Valea Jiului se pregătesc disponibilizări masive, în jur de 4.000 de salariați la fiecare dintre cele două societăți, astfel încât soarta cărbunelui românesc va fi critică.

Evoluția companiilor din domeniul energetic care utilizează pentru producerea de energie combustibili fosili este influențată de politicile Uniunii Europene în materie. Pentru a putea fi atinse obiectivele climatice pentru orizontul de timp 2030 și 2050, decarbonizarea sistemului energetic în ansamblul său, este esențială. Evoluția în timp a politicilor energetice și de mediu ale Uniunii Europene, cu accent pe reducerea utilizării combustibililor fosili și a emisiilor poluante generate de aceștia, a determinat, în timp, ca structura de producție monocombustibil a unor producători precum Societatea Complexul Energetic Oltenia SA (producator pe baza de lignit ), Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA (producător pe baza de huilă) să genereze costuri de producție foarte diferite față de alte tipuri de energie electrică produsă, cu un impact major asupra competiției din piața de energie electrica, dar și asupra performanțelor economice ale fiecareia din companii, pe termen mediu și lung.

În noul context european, care pune accent pe decarbonare, companii precum cele menționate anterior sunt printre cele mai defavorizate, atât din cauza impunerii unor obligații de mediu din ce în ce mai stringente, cât și datorită creșterii exponențiale a prețului certificatelor de CO2 pe care operatorul economic trebuie să le achite pentru fiecare MWh de energie produsă. În
același timp însă, prin capacitățile de producție pe care le detin, aceste companii pot îndeplini un rol deosebit de important in asigurarea adecvanței Sistemului Energetic Național (SEN) și a continuității în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor români.

Atingerea de către România în anul 2030 a obiectivului conform căruia cel puțin 30% din energie să fie produsă din surse regenerabile implică elaborarea și implementarea unor planuri de decarbonare, de reorganizare și de restrîngere a activității, gândite și structurate pe termen mediu și lung, în care operatorii economici să aplice măsuri de natură să contribuie la
eficientizarea operatiunilor, atragerea de investitii si trecerea la productia de energie din surse regenerabile şi/sau mai puţin poluante, dar și o serie de măsuri drastice de restrângere/lichidare a unor segmente de activitate. Pentru a putea fi atinse obiectivele climatice pentru orizontul de timp 2030 și 2050, decarbonizarea sistemului energetic în ansamblul său, este esențială.

În acest sens, au fost lansate linii de acțiune precum: i) evaluarea nivelului de ambiție a Planurilor naționale integrate energie și schimbări climatice; ii) prezentarea de către COM a unei Strategii pentru integrarea inteligentă a sectorului energetic în alte sectoare; iii) revizuirea Regulamentului TEN-E/Rețelele trans-europene pentru energie; iv) inițiativa în sectorul clădirilor –
Valul renovărilor/Renovation wave; v) strategia privind energia eoliană offshore.

Un prim set de propuneri pentru punerea în aplicare a Pactului Ecologic European a fost lansat la 14 ianuarie 2020 prin Comunicarea Comisiei Europene privind Planul de Investiții pentru o Europă Durabilă și constituirea Mecanismului pentru o Tranziție Justă. Mecanismul se va concentra asupra regiunilor și a sectoarelor celor mai afectate de tranziție, deoarece acestea depind de combustibilii fosili sau de procese cu emisii ridicate de dioxid de carbon.

Acesta va beneficia de finanțare atât din partea bugetului UE, cât și din partea grupului Băncii Europene de Investiții, pentru a mobiliza resursele private și publice necesare. Mecanismul vine în completarea contribuției substanțiale a bugetului Uniunii Europene, inclusiv prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regională și Fondul Social European Plus.

Complexul Energetic Oltenia SA a beneficiat în cursul anului 2020, în temeiul prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2020 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unor ajutoare de stat individuale de salvare, de un împrumut în limita sumei de 251.046,025 mii euro, pe o perioadă de 6 luni. În conformitate cu prevederile actului normativ, În situatia În care societatea nu rambursa la termen acest imprumut si dobanzile aferente, era obligată să notifice Comisiei Europene un plan de restructurare care să demonstreze restabilirea viabilităţii companiei pe termen lung Planul de restructurare are în vedere politica de decarbonare trimis spre aprobare Comisiei Europene, centrat pe ideea menţinerii în activitate a companiei şi alinierii acesteia la efortul european de reducere a emisiilor de carbon.

Prin aplicarea măsurilor din planul de restructurare emisia specifică la nivel de companie se va diminua de la 0.82 t CO2/MWh în 2020, la 0.51 t CO2/MWh începând cu anul 2026, ceea ce reprezinta o reducere de aproximativ 38%. Acest lucru se explică prin aceea că, prin implementarea planului de decarbonare, Complexul Energetic Oltenia va avea capacităţi noi de producţie, mai puţin poluante, cu o emisie specifică (t CO2/ MWh produs) mai mică.

În urma implementării acestui plan, în anul 2026 ponderea lignitului în producerea de energie electrică de către societate va ajunge la 50% din capacitatea totală de producţie a unităţii. Capacitatea totală instalată de producţie de energie electrică va ajunge de la 3.570 MW, în 2020, la 3.094 MW în 2026, ponderea de capacitate din lignit ajungând la 50% din capacitatea totală. Conform prognozelor din planul de afaceri al societății şi în funcţie de condiţiile de piaţă din următorii ani, în anul 2030 emisiile de
CO2 provenind din capacităţile pe bază de lignit se vor reduce la circa 5,8 milioane de tone de CO2.

La Complexul Energetic Hunedoara S.A., în insolvență, pentru salvarea activelor functionale energetice, a fost demarată o procedura reglementata prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 60/2019, privind reglementarea unor măsuri financiar – fiscale necesare pentru siguranţa alimentării cu energie electrică precum și pentru stabilirea unor măsuri referitoare la
obligațiile de plată aferente împrumuturilor din venituri din privatizare și a împrumuturilor contractate de statul român de la instituții de credit și subîmprumutate operatorilor economici, ce fac obiectul unor decizii de recuperare a ajutorului de stat declarat ilegalcu modificările și completările ulterioare, procedura care stabileste o modalitate specială de stingere a
obligaţiilor fiscale și bugetare prin darea în plată a active funcţionale energetice si activele miniere ce asigura carbunele necesar functionarii acestora.

Sucursala Electrocentrale Deva a intrat în luna mai 2021 în conservare ca urmare a faptului că prin nerealizarea investițiilor de mediu la cele două instalații mari de ardere IMA 2 și IMA 3, împotriva României a fost declanșată o procedură de infringement (Cauza 2018/2202 – Nerespectarea art. 32 alin. (1) coroborat cu alin. (3) din Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale și art. 6 alin. (2) din Decizia de punere în aplicare 2012/115 de stabilire a normelor referitoare la planurile naționale de tranziție menționate în Directiva 2010/75/UE).

În acest context, activitatea Sucursalei Electroenergetice Deva din cadrul Societăţii Complexul Energetic Hunedoara – S.A. va înceta iar personalul care în prezent lucrează în cadrul SE Deva va trebui disponibilizat.

Avand în vedere datoriile acumulate de la momentul deschiderii procedurii insolvenței, în lipsa sumelor pe care societatea le primea pentru furnizarea serviciilor tehnologice de sistem și în condițiile în care societatea se afla în procedura insolvenței, măsura disponibilizării salariaților din cadrul Societăţii Complexul Energetic Hunedoara – S.A. este iminentă.

Societatea Națională de Închideri de Mine Valea Jiului S.A., în temeiul prevederilor Deciziei Consiliului Europei nr. 787/2010/UE privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive și a Deciziei CE nr. C (2018) 1001, trebuie ca până la data de 31.12.2021 să închidă toate cele trei mine Petrila, Paroșeni si Uricani. Societatea nu poate fi lichidata incepând cu această data deoarece trebuie indeplinite o serie de actiuni dintre care:
– Achizitionarea de servicii arhivistice și predarea arhivei,
– Valorificarea cladirilor rămase pe amplasamentul Sucursalei Uricani și a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul societății
– Identificarea celei mai bune variante pentru valorificarea cladirilor exploatarii miniere Petrila, clasată în lista monumentelor istorice,
– Finalizarea lucrărilor de reabilitare a suprafețelor, asigurarea pazei și protecției tuturor bunurilor din perimetrele minelor închise,
– Monitorizarea factorilor de mediu în perioada de garanție și în perioada post – închidere a minelor.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.