Doicești, șansă unică pentru renașterea industrială a unei zone moarte

Copilăria petrecută într-un apartament cu vedere la vastul complex al centralei termoelectrice de cărbune de la Doicești, care cândva era inima comunei sale natale Șotânga, l-a pus față în față cu devastarea provocată localnicilor după ce situl și-a concediat încet cei 3.000 de muncitori și și-a închis porțile acum zece ani.

„A fost un colaps total, o lipsă de încredere în viitor pentru că nu aveau perspective”, a declarat Constantin Stroe, primarul comunei timp de 24 de ani , trăgând adânc din țigara sa în biroul său primărie, înconjurat de străzi pustii și case de cărămidă dărăpănate.

O pătrime din populația activă a părăsit curând orașul de 7.000 de locuitori, situat în nord-vestul Bucureștiului. „Familii … au fost desprinse”, a afirmat Stroe, citat de Politico . „Unii au rămas, alții au plecat să lucreze în străinătate.”

Acum, soarta regiunii s-ar putea schimba. România intenționează să construiască șase reactoare nucleare avansate, dar de dimensiuni reduse, pe amplasamentul fostei centrale din apropierea localității Doicești.

Ideea din spatele tehnologiei este, în teorie, destul de ingenioasă: găsește o modalitate de a produce reactoare nucleare de dimensiuni reduse, care ar putea fi în cele din urmă replicate și construite într-un mod similar unui lanț de producție auto, la o fracțiune din costul și timpul care au încărcat istoric proiectele de construcție a centralelor nucleare.

Dacă proiectul va reuși, ar aduce înapoi mii de locuri de muncă, iar investitorii s-ar grăbi în regiune pentru a profita de electricitatea la preț redus injectată în rețeaua locală. Proiectul ar ajuta și România în încercarea sa de a reduce drastic emisiile, totodată satisfăcând cererea tot mai mare de electricitate.

„Zona va deveni mai atractivă”, a declarat Stroe, subliniind că există deja interes pentru construirea unei fabrici de tratare a deșeurilor și a unei noi autostrăzi în apropiere.

Dar dacă proiectul eșuează, ar însemna miliarde de euro risipiți și o urcare și mai abruptă pentru România, în efortul de a-și îmbunătăți economia și de a îndeplini obiectivele climatice impuse de UE.

Este un experiment urmărit cu atenție în întreaga Europă. În ultimele luni, mulți în blocul comunitar au arătat interes pentru construirea unor reactoare similare, sperând că tehnologia poate da o nouă viață vechilor regiuni miniere de cărbune și poate ajuta capitalele UE să își atingă obiectivele climatice ale Bruxelles-ului.

Totuși, aceste tehnologii nu există încă. Deși versiuni anterioare ale tehnologiei au alimentat submarine nucleare, portavioane și spărgătoare de gheață, doar două designuri dintr-un total de 108 sunt în prezent în funcțiune – în Rusia și China, conform unui expert în domeniul nuclear.

Acest lucru nu doar ridică probleme de siguranță, ci a dus și la o supra-vânzare dramatică a utilizărilor reactoarelor, care ar trebui în mare măsură limitate la zonele izolate inaccesibile pentru rețele, precum minele siberiene în timpul iernii – și nu regiunile cu rețele puternice, precum UE.

Specialiștii sunt, de asemenea, sceptici că tehnologia va depăși problemele legate de cost și timp care au afectat istoric industria nucleară.

În România, planurile de a instala cel puțin unul dintre cele șase reactoare planificate la Doicești până în 2030 sunt parte din eforturile țării de a-și decarboniza economia până în 2050 – un obiectiv ambițios pentru o țară în care cărbunele a furnizat istoric mai mult de o treime din energia sa.

Guvernul a promis să elimine treptat combustibilul până în 2032, un gest care va afecta negativ locurile de muncă locale și capacitatea țării de a genera energie electrică într-un moment în care trebuie să își mărească producția de electricitate pentru a satisface cererea tot mai mare de încălzire verde și vehicule electrice.

Comparativ cu reactoarele tradiționale, noile reactoare SMR sunt mult mai mici, generând până la 300 de megawați – un număr între jumătate și o cincime din energia produsă de centralele convenționale.

Această producție electrică mai mică înseamnă că reactoarele pot fi conectate la rețelele locale fără necesitatea de a construi infrastructură nouă, un aspect care le face ideale pentru înlocuirea centralelor de cărbune, unde rețelele vechi încă persistă. Speranța este că acestea pot fi folosite și pentru stabilizarea alimentării cu energie electrică în perioadele când nu bate vântul sau nu strălucește soarele.

În Doicești, există planuri ca reactoarele să furnizeze hidrogen și electricitate pentru „prima uzină de oțel verde din Europa” și pentru o fabrică locală de ciment, a declarat Cosmin Ghiță, directorul general al firmei de stat românești Nuclearelectrica, care deține o participație de 50% în proiect. „Dăm o nouă viață unei comunități care a pierdut un contribuitor economic major”, a spus el, estimând că firma ar putea crea până la 4.000 de locuri de muncă la nivel local.

Pentru România, aceasta înseamnă și oportunitate. Dincolo de ajutorul acordat regiunilor miniere de cărbune ale țării, el estimează că valoarea pieței înlocuirii centralelor de cărbune din Europa de Est este de 200 de miliarde de euro, iar „în mod evident, având un avantaj de prim-mover ne va oferi și o participare bună”, a spus Ghiță.

Pentru Stroe, primarul, acest lucru este, de asemenea, important. „Când construiești lanțul de aprovizionare la nivel regional, atragi interes și forță de muncă în toate domeniile, cercetare și dezvoltare, construcții, tehnologie, educație – totul”, a spus el.

Specialiștii sunt, de asemenea, sceptici că tehnologia va depăși problemele legate de cost și timp care au afectat istoric industria nucleară.

„Cu toții sunt de acord că primele unități vor fi scumpe și potențial peste tariful de piață”, a declarat Cognet-Dauphin, analist la S&P Global, adăugând că „nimeni nu are o idee corectă” despre dacă va exista suficientă cerere pentru fabricarea în masă pe viitor.

În România, Ghiță  a declarat că nu „vede un posibil risc” de depășire a costurilor sau întârzieri „dincolo de 2030”, deoarece „70 sau 80% din producție este prefabricată și apoi instalată pe amplasament”. Până în prezent, firma nu are o estimare a costurilor pentru proiect, deși Burduja prevede că va fi nevoie de „miliarde” în sprijinul statului.

Dar Otilia Nuțu, analist de politici energetice la think-tank-ul Expert Forum din România, nu este convinsă. Ea susține că statul are un istoric slab în finalizarea proiectelor energetice de marcă, cum ar fi o centrală de gaze din nordul țării care a întârziat ani de zile.

„Guvernul nostru în general este foarte entuziasmat de astfel de proiecte”, în special pentru cele care sunt finalizate „în timpul a cinci miniștri”, a spus ea, adăugând: „Nu este responsabilitatea lor directă, așa că pot spune orice.”

Aceasta este o opinie reflectată și de ONG-urile verzi. Guvernul înlocuiește „o energie poluantă cu o altă industrie care încă mai are unele riscuri pentru comunitate și pentru mediu” când ar trebui să își dezvolte sectorul de energie regenerabilă, a spus Laura Nazare, un activist la Bankwatch Romania.

În plus, la nivelul UE, reactoarele la scară mică se confruntă și cu obstacole politice. Dacă Bruxelles-ul va căuta vreodată să finanțeze tehnologiile, va trebui să îi câștige pe scepticii nucleari precum Austria, Luxemburg și Germania.

„Pentru că este nuclear mic, nu înseamnă că este drăguț”, a spus un diplomat UE, care a primit anonimatul pentru a vorbi sincer. „Nu va fi un deșeu nuclear mic, un cancer mic, un atac terorist mic” dacă locațiile sunt vizate, deoarece nu sunt „reactoare miraculoase mici”.

„Banii UE vor rămâne o linie roșie foarte puternică pentru unele țări UE”, a adăugat diplomatul.

Pentru UE, reactoarele la scară mică reprezintă mai mult decât locuri de muncă și reducerea emisiilor industriale.

Sunt încă o altă frondă într-un război tot mai agresiv între UE, China și SUA pentru a deveni lideri în tehnologiile curate de mâine – o luptă în care Beijingul și Washingtonul au investit miliarde pentru a câștiga în sectoare precum panourile solare, bateriile și vehiculele electrice. Cu UE pierzând cea mai mare parte a sectorului său solar acum un deceniu și luptând pentru a-și salva industria eoliană, reactoarele reprezintă o oportunitate.

„Desigur că vrem să ne adaptăm … industria”, a declarat șefa energetică a UE, Kadri Simson, pentru POLITICO în decembrie. „Companiile noastre au soluții tehnologice promițătoare, așa că le vom ajuta să-și accelereze dezvoltarea” a reactorilor.

În afara alianței industriale, UE își dorește să încurajeze sectorul incipient cu reguli noi care le vor acorda prioritate în ofertele de achiziții publice și vor simplifica procesele de autorizare pentru fabricile care produc componente.

Vicepreședintele Comisiei, Maroš Šefčovič, a instruit luna aceasta Banca Europeană de Investiții „să creeze condițiile potrivite” pentru dezvoltarea tehnologiei în UE. Parlamentul a cerut finanțarea UE pentru reactoare.

Dar s-ar putea să fie deja prea târziu.

„Câteva dintre proiectele din afara Europei ar putea progresa mai rapid”, a recunoscut Andrei Goicea, director de politici la lobby-ul nucleareurope al Bruxelles-ului, „așa că în termeni de cronologie, am putea pierde”.

De fapt, cele două proiecte cele mai avansate din bloc – Doiceștiul României și cele 24 de reactoare la scară mică planificate în Polonia – vor folosi tehnologia a două firme americane, GE Hitachi și NuScale.

Pentru Burduja, ministrul, ar putea fi mai bine să lucreze cu Washingtonul decât împotriva lui. „Putem să ne propunem să fim lideri”, a spus el, dar „dacă tehnologia se dezvoltă mai rapid în SUA sau în UE, și UE sau SUA beneficiază de pe urma ei, cred că este la fel de bine.”

Dar Goicea susține că UE poate depăși chiar și reactorii la scară mică de a patra generație, mai avansați, care ar putea vedea lumina zilei în anii 2040. Acestea funcționează la temperaturi mai mari, ceea ce le face mai eficiente și reduce deșeurile pe care le produc.

Cu această tehnologie, „avem o oportunitate să profităm de această mică oportunitate care există momentan” între puterile globale, a spus CEO-ul Newcleo, Stefano Buono, adăugând că este o „oportunitate uriașă pentru Europa” – dar numai dacă Bruxelles-ul începe să investească în sector.

Înapoi în biroul său municipal, Stroe a spus că este și el optimist, dar înțelege că orice beneficii din reactorii la scară mică sunt încă departe.

„Este un stadiu foarte incipient al proiectului”, a spus el, iar „principala mea preocupare este să mă uit [spre] comunitate în termen scurt și mediu.”

Totuși, schimbarea se pregătește, a spus Stroe, făcând semn spre podea, unde 35 de milioane de tone de cărbune zac îngropate sub oraș, neexploatate.

„Sunt un gânditor orientat spre viitor, nu trăiesc în trecut.”

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 2
Cosmin Pam Matei 4560 Articole
Author

22 de Comentarii

  1. Păi unde ai găsit ciuperci nebune bre ?? Azi să te arunci pe cărbune, sau carbohidrați, fie și gaz, trebuie să fi nebun bre.. Investiție inutilă.. Vezi de energia regenerabilă bre,.Altă șansă nu ai. Gîndește pe termen lung, nu doar aruncă banii azi pe ceva ce maine nu mai poți folosi..

  2. articolul incepe cu primaru si se termina cu primaru:
    -e vb. de o pi’zdărie de la un cap la altu!

  3. toti vorbesc ,vai ce minunate sant bombele astea….dar combustibil pentru ele de unde si cat costa nu spune nimeni ,de ce ?fiindca numai rusia fabrica acest combustibil-asta pentru stiinta ziaristilor lu peste….cînd adopti o tehnologie o analizezi cap coada….PAM….

  4. @ Un alt nostalgic al industriei lu’ Ceaușescu, de la Nistorescu, ?

  5. In totdeauna, când o să auziți exprimarea „am putea” sau „se va face, se va putea”, fiți siguri că nu se va schimba nimic in bine in acele zone in afara de mutat fondurile dintr-un cont in altul! Acum că e in vorbire liberalul Stroe, la fel cu aceleași expresii, nu mă gândesc decât că s-ar putea face la pooolivara. Asta e doar pentru alegeri sau încărcat conturi daca va fi votat sa ajungă în prima linie politică a țării.

  6. Acest proiect se aseamana cu Rosia Montana prin faptul ca este ceva facut impotriva intereselor Romaniei si prin sustinera lui inclusiv cu povesti despre cat de bine o sa le fie locuitorilor din zona. Eu unul daca as locui in Doicesti si ar incepe acolo lucrarile pentru minireactoare mi-as face bagajele si as pleca urgent la cat mai mare distanta. Sa lamurim niste lucruri:
    1) Reactoarele de tip SMR propuse de NuScale nu sunt identice sau continuatoare ale celor folosite pe submarinele nucleare asa cum se sustine pentru a induce oamenii in eroare, ci sunt facute pe tehnologie noua, experimentala, ceea ce creeaza un mare risc pentru locuitorii din zonele unde reactoarele SMR sunt amplasate.
    2) Reactoarele SMR de la NuScale sunt foarte, foarte scumpe, vor costa peste 9 miliarde de dolari pentru numai cca 450 MW putere instalata, adica de cateva ori mai mult decat alte solutii de producere a energiei electrice (hidrocentralele sau atomocentralele clasice), dar chiar si decat alte solutii SMR, cum este cea de la Rolls-Royce. Este mult mai rentabil economic sa construim hidrocentrale sau sa finalizam grupurile 3 si 4 de la Cernavoda.

  7. Titlu greșit! Nu e vorba de zonă moartă, e zonă omorâtă. Nu e același lucru.
    Celor ce le-au închis din pix puțin le-a păsat de milioanele de oameni ce-au rămas pe drumuri. Și nu e vorba numai de bani, la cei mai mulți le-au aruncat firmituri cu salarii compensate, sau cum au învelit crima, e vorba de nenorocirea vieții lor. Dacă pînă atunci aveau un drum cît de cît cunoscut, peste noapte au rămas cu ochii-n soare.

  8. „ar aduce înapoi mii de locuri de muncă, iar investitorii s-ar grăbi în regiune pentru a profita de electricitatea la preț redus injectată în rețeaua locală.”

    Cine scrie asa ceva este un mincinos adevarat. De cati oameni este nevoie pentru a deservi un reactor pe un submarin sau portavion, de unde sunt luate aceste chestiuni? De sute? Nu, de cateva zeci. Si apoi energie electrica nu este „locala” ca nu este apa calda. Odata intrata in reteaua nationala, energia electrica are cam acelasi cost. A vazut cineva o explozie economica in zona centralei de la Cernavoda? Startupuri, combinate chimice, doar pentru ca sunt aproape de generator? NUUUU. A vazut cineva boom economic langa Vidraru, doar pentru ca acolo este o hidrocentrala? NUUUUU. Sunt doar minciuni.

  9. Să facem o comparație, se cheltuie 9 miliarde pe 6 minireactoare putere instalată 462 MWe – punere în funcțiune în acest deceniu …
    (https://www.nuclearelectrica.ro/activitati-pentru-dezvoltarea-proiectelor/proiectul-reactoarelor-modulare-mici/)

    Turcii costruiersc 4 reactoare mari ( cost estimat 20 de miliarde) cu putere instalată 1200 MWe pe reactor in total 4800 MWe cu punere în funcțiune intre 2023-2026 (tot deceniul ăsta)

    (https://world-nuclear.org/information-library/country-profiles/countries-t-z/turkey.aspx#:~:text=Fuel%20cycle-,Uranium,MTA)%20in%20the%20early%201980s.)

    La turci construiesc rușii , la noi americanii, ca să vezi cum se fac afacerile în România plină ochi de patrioți cretini.

  10. Experimentele continuă, la ei acasă americanii nu admit așa ceva.

  11. Pt cei cu pericolul. Fie sînteți prostiți, după facultăți, fie cu treabă; și unii și alții întrețineți frica și minciuna.
    Nu sînt bombe nucleare, așadar nici energie nucleară, radiația nu-i periculoasă.
    Certains sables noirs des plages de cette station balnéaire [nm Guarapari, Brazilia] sont radioactifs, jusqu’à 131 μSv par heure1. Cette dose dépasse les 112 µSv/h mesurés, le 3 avril 2011, à 1,5 km de la centrale nucléaire Fukushima Daiichi.

  12. Vise mon cher, vise. Daca se construieste si o fabrica de ciment, ce se face pentru mediu cu nucleara, se strica cu cimentul..

  13. Problema energiei nucleare sint deseurile radioactive, costurile reciclarii lor sint imense, si in general sint ignorate deliberat in calculul de eficienta economica pentru ca devasteaza tot costul.

    Pina acum nu este rezolvata de nimeni problema eliminarii lor sau reciclarii in materie netoxica.
    Se rezolva prin ingropare, depozitare prin subterane, pesteri, caverne, galerii de mina si sonde, sau se arunca pe fundul oceanelor.

  14. acea companie americana care trebuia sa construiasca reactoarele e pe butuci.
    v-ati imprumutat miliarde la o banca americana ca sa platiti dobanda degeaba.

  15. Centrala nucleara la Doicesti, dupa un model inca netestat in lume, este o nenorocire! Dar toate nenorocirile merg la romani, daca le imbraci in propaganda si vorbe frumoase. Daca romanii ar sti adevarul, poate s-ar opune, desi ma indoiesc ca mai intereseaza pe vreunul soarta Romaniei si a lor insisi.

  16. La Doicesti va fi cel mai ieftin curent. Toate firmele din Germania se vor reloca în Județul Dâmbovița . Cam asta este scenariul de prostit prostii. Este foarte asemănătoare informația cu steagurile Rusești cu Z-etul pe ele de la Afumați. Dacă populația este prostită spre imbecilizare este perfect.

  17. Vor sa refaca o parte din locurile de munca pierdute? Sa redeschida termocentrala, daca se mai poate, adica daca a fost tinuta in conservare si nu s-a furat nimic din ea. Redeschiderea nu costa 9 miliarde.

    @toma: Corect! Turcii isi vad de treaba, fac ceea ce este profitabil pentru ei, inclusiv in ce priveste exploatarea gazelor lor din Marea Neagra. Nu ca noi, care am dat gazele gratis si ne aruncam sa dam niste sume enorme pe tehnologii experimentale. Firma NuScale si-a pierdut finantarea in SUA cand si-au dat aia seama ca minireactoarele ies prea scumpe ca sa fie rentabile, fezabile. Dar ne-am gasit noi, romanii, sa aruncam cu miliarde intr-o gaura neagra.

  18. Desigur razele x și altele nenaturale sînt periculoase. Cele zis de combustibil nulcear nu sînt. A se vedea înregistrarea video cu Galen Winsor – Nuclear Scare Scam – ce arată pe pielea lui că nu-i.

  19. @Nicu, perfect, subscriu. Nu-ți pui cupru-n saramură pentru că spun alții.Dacă nu erau probleme, îl încercau prin Bavaria. Dacă lăsau în pace centrală și plantau o pădure pentru”de carbonizare” echivalenta sau mai mare, dădeau de lucru la tot județul, nu numai la Doicești City, bașca aveau lemn de construcție peste 30-40 de ani când Europa va fi ruină și nu va mai vorbi nimeni de parascovenii climatice și de dezbănizarea buzunarului fraierului care o crede.

  20. …problema cu orice, dar orice reactor nuclear este racirea miezului…din acest motiv centralele nucleare sunt in apropierea unor ape mari, au bazine de stocat apa imense, pe langa aceste surse naturale de apa…motoarele de submarine nu au o problema in acest sens, au marea sau oceanul prin care navigheaza la dispozitie…acum, pentru adeptii acestei investitii, un mic argument contra: si tehnologia arnm este una noua si netestata suficient…efectele le vedem acum…cat priveste inocenta radiatiilor, daca sunteti atat de siguri, o veste: puteti sa va mutati la cernobal!…

  21. Radiațile după o săptămână de vacanță în stațiunea turistică Guarapari din Brazilia sînt la fel de multe precum ai sta trei ani în Pripyat (acolo era centrala și orășelul unde stăteau lucrătorii, nu la Cernobîl).
    Un articol în engleză din Spiegel, titlu tradus: Sînt radiațile atît de priculoase precum credem?
    spiegel. de/international/world/chernobyl-hints-radiation-may-be-less-dangerous-than-thought-a-1088744.html
    (scoateți pauza dintre . și de)

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.