Cărţi de pus sub brad

Perlele călătoare

Dragoste, umor şi intrigă sunt trăsăturile fundamentale ale acestui remarcabil roman semnat de spaniolul Manuel de Lope.

„Colierul fusese alcătuit prin înşiruirea de perle ale Casei de Austria, în primăvara anului 1815, un an triumfal la Viena şi nefast pentru Napoleon. Altele erau un dar din partea ţarului Rusiei şi erau numite perlele tătăreşti. Despre altele, cele mai vechi, cele veneţiene, se spunea că datează de pe vremea călătoriei lui Marco Polo pe meleagurile Cathaiului. Altele fuseseră oferite în dar sau ca mită din partea Înaltei Porţi cu ocazia vreunui armistiţiu sau a schimbului de prizonieri dalmaţieni pe puşti automate sau pentru orice altă afacere vicleană a sultanului. Toate perlele aveau, fiecare, originea, numărul şi numele propriu, în total 127 de perle. Toate aveau formă şi greutate, o calitate a strălucirii care le diferenţia, un luciu care era semnul identităţii lor, la fel cum se deosebesc două insecte în cele mai mici irizări ale elitrelor, la fel cum pot fi identificaţi şi indivizii prin amprentele lor digitale. 127 de perle, o cifră care după spusele anumitor specialişti coincidea cu numărul ferestrelor de la Palatul Schonbrunn din Viena, iar după spusele altora era numărul treptelor care conduceau la camera cea mai secretă a împărătesei, iar după spusele unor terţi era o aluzie la cântarea corespunzătoare din Cartea lui Solomon”. Dar bijutierul Kauffman nu era adeptul unor asemenea presupuneri, nici nu studiase Cabala şi nici nu-şi pierduse timpul numărând ferestre şi urcând şi coborând treptele palatului imperial. Era vorba de a descrie şiragul de mărgăritare şi a-i urma destinul de când fusese înşirat colierul pentru prima dată. În 1900 a primit broşa şi încuietoarea de rubin… A fost un colier ascuns, substituit, sechestrat şi în cele din urmă a ajuns în Spania, fiind păstrat în caseta sa originală…

Kauffman, un important avocat din Madrid, primeşte vizita unui bijutier care spune că se numeşte tot Kauffman. Scopul vizitei este acela de a-i aduce la cunoştinţă dispariţia a două perle din legendarul colier numit „Şiragul de mărgaritare de la Golful Persic”, la a cărui achiziţie avocatul fusese intermediar cu ani în urmă. Bijutierul îl asigură că cele două perle care lipsesc din colier se află în posesia lui şi îl îndeamnă să negocieze cu proprietarul anonim achiziţionarea lor. Atunci când Kauffman intră în legătură cu proprietarul colierului, un om de afaceri multimilionar cunoscut sub numele de Marele Duce, bijutierul este asasinat în mod brutal. Avocatul hotărăşte să dea de capăt întregii poveşti şi sfârşeşte prin a se implica într-o urzeală internaţională de afaceri ilegale care-i pun în pericol integritatea fizică.

Maestrul păpuşar

„Singură în piaţa Oraşului Vechi din Praga, o fetiţă cu părul întunecat, ochi verzi de smarald şi cinci pistrui pe nas se bâţâie de frig de pe un picior pe altul… Fata îşi bagă mâinile adânc în buzuarele hainei ei roşii şi se uită în sus la vestitul ceas astronomic al oraşului, sperând că prietenul ei va sosi înainte ca acesta să bată de cinci. Cadranul ceasului este format dintr-o serie de inele negre şi aurii care arată zilele şi lunile, răsăritul şi apusul soarelui, creşterea şi descreşterea lunii, echinocţiile şi fazele lunii. Arată traiectoriile planetelor, semnele zodiacului, cât şi orele, minutele şi secundele care marchează trecerea fiecărei zile. Animale şi plante sculptate îi împodobesc marginile. Dong. O statuetă de lemn, reprezentându-l pe Iisus, ţâşneşte pe uşă. Ea îşi încleştează degetele îngheţate. Dong. Douăsprezece alte figuri, reprezentându-i pe Apostoli, apar în succesiune rapidă pe aceeaşi uşă. Un cocoş sare de la o fereastră din vârful ceasului. Cântă. Dong. Milena iubea tot ce ţine de teatru. Dar mai ales marionetele. Privind un păpuşar cum dă viaţă unui personaj, cu o mişcare uşoară din încheietură şi o smucitură a sforilor, era ca şi cum ar fi fost martoră la o vrajă”.

Milena locuieşte în Praga la începutul secolului al XX-lea. Teatrul odinioară prosper al părinţilor ei este acum părăsit. Viaţa ei pare distrusă de când tatăl i-a murit într-un tragic accident, iar frumoasa şi talentata ei mamă a dispărut. Nimeni n-a mai reuşit să-i dea de urmă. Dar Milena nu şi-a pierdut speranţa că mama ei se va întoarce. Ziua în care îi întâlneşte pe flamboaiantul Maestru păpuşar şi ameninţătorii lui protejaţi, Sdenko şi Zdenka, în umbra faimosului Ceas Astronomic din oraşul vechi, este, ce coincidenţă, ziua de naştere a mamei ei. Şi este ziua în care bunica Milenei alege să-i povestească despre strămoşii ei şi… despre moştenirea ei. Dar poate că nu e deloc o coincidenţă.

Autoarea Joanne Owen s-a născut în Ţara Galilor şi a studiat antropologia, arheologia şi ştiinţele sociale la St. John’s College, Cambridge. Locuieşte în nordul Londrei şi colecţionează marionete. Acesta este primul său roman. După cum ştie oricine vizitează Praga, marionetele se bucură de o prezenţă puternică în oraş. Tradiţia a pătruns pentru prima dată în Boemia în secolul al XVI-lea, când trupe din Italia, Austria, Olanda şi Germania s-au întâlnit în inima Europei. Prima menţiune a unui spectacol de marionete în Praga datează din 1563, iar în secolele care au urmat s-au întemeiat câteva dinastii de familii de creatori de marionete. „În «Maestrul păpuşar» am rămas în mare parte fidelă legendelor despre Libuse, profetă şi mamă mistică a Pragăi. Totuşi, m-am îndepărtat de tradiţie atunci când m-am folosit de povestea Vlastei şi Sarkăi, conform legendei, femeile au fost în cele din urmă învinse, iar figura Fratelui Bertolodo este complet fictivă”, mărturiseşte autoarea despre acest volum.

Theodor Boone: Răpirea

Deşi se adresează copiilor şi tinerei generaţii de admiratori ai lui John Grisham, cu siguranţă că şi adulţii vor găsi interesantă această carte. „Literatura contemporană pentru tinerii cititori îşi are idoli ca Harry Potter, Perry Jackson, Artemis Fowl. Faceţi-i loc noului puşti. Cu «Răpirea», al doilea roman despre detectivul adolescent Theodor Boone, John Grisham continuă să-şi construiască propria nişă în acest univers competitiv”, nota cronicarul de la „USA Today”. În acest volum totul se învârte în jurul lui Theo, cel deştept şi precoce. Există multe mesaje pozitive în această poveste antrenantă care mişcă profund copilul din noi toţi.

Theodore Boone se întoarce cu o nouă aventură, iar miza e mai mare ca niciodată. Când April, cea mai bună prietenă a lui, dispare din dormitorul propriu în miez de noapte, nimeni, nici măcar Theo, nu are vreun răspuns pentru acest mister. Cum poliţia nu pare să dea de capăt acestui caz, Theo trebuie să-şi folosească toate cunoştinţele juridice şi talentele de investigator ca să afle adevărul şi să o salveze pe April. „O verificare rapidă a casei scoate la iveală că nu existau semne că răpitorul intrase cu forţa. Toate ferestrele erau închise, la fel şi cele trei uşi de la parter. Cine o răpise pe April fusese suficient de prevăzător pentru a închide uşa în urma sa şi a o încuia. El era cel mai bun prieten al lui April şi seara, înainte de a merge la culcare, de regulă, sporovăiau la telefon sau online”.

Debordând de suspansul care a făcut din John Grisham numărul 1 pe listele de bestselleruri la nivel mondial şi maestrul de necontestat al thrillerului juridic, încercările şi reuşitele lui Theodore Boone îl vor ţine pe cititor cu sufletul la gură până la ultima pagină.

Suflete pustii

Romanul Katharinei Hacker a fost distins în 2006 cu Premiul German de Carte pentru cel mai bun roman al anului.

După ce nu se mai văzuseră de mulţi ani, Isabelle şi Jakob se întâlnesc pe 11 septembrie 2001 în Berlin, la o petrecere. Se îndrăgostesc unul de celălalt, se căsătoresc şi se bucură de şansa de a pleca la Londra, unde Jakob urmează să ocupe un post la un cabinet de avocatură, post care îi era destinat unui coleg decedat la World Trade Center. Să fie mâna sorţii, să fie pură întâmplare?

Deşi se mută la Londra, Isabelle continuă să lucreze pentru firma din Berlin specializată în grafică şi se bucură de viaţa trepidantă din capitala Marii Britanii, în timp ce, pe plan internaţional, se pregăteşte o nouă lovitură, izbucnirea războiului din Irak.

Cei doi au tot ce şi-ar putea dori un cuplu tânăr, de succes, şi totuşi li se pare că nu au nimic. Plini de dorinţe şi fără a şti ce ar trebui să facă de fapt, cei doi văd cum viaţa lor începe să plutească în derivă. Jakob este fascinat de şeful lui, Isabelle este atrasă de dealerul Jim. Iubirea şi violenţa se împletesc în viaţa personajelor. „Puteau să bea ceai în grădină sub un cireş, sub un nuc. «Viaţa noastră», asta voia să-i spună el. Cu tava direct din bucătărie în grădină şi cireşul care n-avea să fie încărcat de flori. Era frig încă, dar în curând puteau să plece la plimbare, puteau merge la Richmond sau la Kew, puteau să se plimbe de-a lungul Tamisei, el avea s-o ducă la Kew Garden. Nu fuseseră niciodată acolo, dar se spune că ar fi foarte frumos, aşa spuneau toţi”…

Hoţul de cărţi

Este o poveste despre puterea cuvintelor de a crea lumi. Anul 1939, în Germania nazistă. Cu o scriitură superb măiestrită şi arzând cu intensitate, premiatul autor australian Markus Zusak ne dăruieşte una dintre cele mai durabile poveşti ale timpurilor noastre. El a crescut ascultând poveşti despre Germania nazistă, despre bombardarea München-ului şi despre evreii care erau mânaţi spre lagăre prin micul oraş al mamei lui. „Am în minte aceste imagini, cu băieţi mărşăluind impecabil şi salutând cu Heil Hitler şi ideea că toată lumea în Germania gândea la fel. Dar mai existau copii rebeli care nu respectau regulile şi oameni care-i ascundeau pe evrei în casele lor”.

Liesel Meminger şi fratele ei mai mic sunt duşi de mama lor să locuiască cu o familie în afara oraşului München. Tatăl lui Liesel a fost dus departe sub şoapta unui singur cuvânt nefamiliar – kommunist -, iar Liesel vede în ochii mamei sale teama unui destin similar. Lângă mormântul fratelui ei, viaţa lui Liesel se schimbă atunci când ea ridică un singur obiect, ascuns parţial în zăpadă. Era volumul „Manualul Groparului”, uitat acolo, şi este prima carte furată. Astfel începe o poveste despre dragostea de cărţi şi de cuvinte, pe măsură ce Liesel învaţă să citească cu ajutorul tatălui ei adoptiv, care cântă la acordeon. În curând, va fura cărţi de la incendierile de cărţi organizate de nazişti, din biblioteca soţiei primarului şi de oriunde le mai putea găsi.

„«Hoţul de cărţi» merită un loc pe acelaşi raft cu «Jurnalul Annei Frank» şi «Noaptea» lui Elie Wiesel”, scria în „USA Today”.

Ceasurile

Sheila Webb, o dactilografă liber profesionistă, soseşte la Wilbraham Crescent pentru o slujbă pentru care a fost angajată. Ceea ce găseşte însă este un cadavru bine îmbrăcat, înconjurat de cinci ceasuri, fiecare indicând o altă oră. Bărbatul avea ochii întredeschişi, cu privirea pierdută. Pe costumul de culoare gri închis se putea distinge o pată întunecată, umedă încă. Cu o mişcare mecanică, Sheila se aplecă asupra lui, îi atinse obrazul. Era rece. Dar până la sosirea poliţiştilor, patru dintre ceasuri au dispărut şi, din păcate, stăpâna casei, care este oarbă, nu a văzut nimic.

Încă un bestseller, semnat de Agatha Christie, din seria „Hercule Poirot”. Bătrânul detectiv, pensionar acum, are din fericire suficient timp să pună cap la cap indiciile din cel mai ciudat caz al carierei sale. „Pentru biroul de secretariat şi dactilografie Cavendish, unde directoare era domnişoara K. Martindale, ziua de 9 septembrie fusese una mohorâtă, de rutină. Telefonul suna, dactilografele tastau cu spor, presiunea lucrului era de nivel mediu. Nimic nu atrăgea atenţia în mod deosebit. Până la ora 14.35, acea zi de 9 septembrie ar fi putut fi ca oricare alta. La ora 14.35 sună telefonul”. Pătrundeţi în păienjenişul de secrete al acestui policier clasic, purtând marca Agathei Christie.

Abhorsen

Al treilea volum al trilogiei fantasy „Vechiul Regat”, a australianului Garth Nix, este deosebit de incitant.

Un râu străvechi a fost trezit din somnul său profund, din închisoarea sa subpământeană, şi caută acum să se elibereze de emisferele de argint care-l împiedică să-şi dezlănţuie puterea teribilă. Lirael, proaspătă moştenitoare a titlului de viitoare Abhorsen, ştie că soarta lumii se află în mâinile ei. Având drept informaţie doar o viziune de la Clayre şi bizuindu-se numai pe ajutorul nesigur al prietenilor ei Sam şi Mogget, Lirael porneşte în misiunea ei dificilă. Răspunsul se găseşte undeva în Viaţă sau Moarte, dar oare o fostă bibliotecară va reuşi să descopere cum poate fi învins Distrugătorul înainte de a fi prea târziu? „Fântâna era la 20 de metri de uşă, ferită vederii de o încrengătură de trandafiri sălbatici pe care Lirael şi Sam fură nevoiţi să-i smulgă, oprindu-se la răstimpuri pentru a-şi obloji degetele însângerate. Clayre avea grădini subterane şi sere întinse, luminate cu însemnele Legământului, dar majoritatea erau cultivate cu fructe şi legume şi doar una singură cu trandafiri. În curând scoaseră la iveală capacul din scânduri groase de stejar, măsurând vreo doi metri şi jumătate în diametru, bine înfipt într-un inel de pietre albe. Capacul era legat la patru capete cu lanţuri de aramă. Verigile erau prinse direct în piatră şi fixate cu şuruburi în lemn, astfel că nu era nevoie de lacăte. Pe luciul aramei, ca şi pe lemn de altfel, alunecau însemnele Legământului, menite închiderii şi zăvorârii, abia vizibile sub razele soarelui. Când Sam atinse capacul însă, însemnele parcă luară foc. Sam cercetă unul din lanţuri pentru a afla taina farmecului şi simţi însemnele dinăuntru vibrându-i în palmă. Lirael nu cunoştea nici măcar jumătate din însemne, spre deosebire de Sam care murmura cuvinte ciudate, ca pentru sine, de parcă ar fi fost cele mai obişnuite vorbe din lume”.

Criza

„Toamna este un anotimp minunat în ciuda faptului că e folosită adesea drept metaforă pentru moarte şi dispariţie. Nicăieri în altă parte nu se observă mai bine atmosfera revigorantă pe care o creează şi culorile ei vesele decât în regiunea de nord-est a Statelor Unite”.

Medicii Laurie Montgomery şi Jack Stapleton, angajaţi ai Institutului de Medicină Legală din New York, se confruntă cu o inexplicabilă serie de morţi neexplicate, petrecute în două unităţi spitaliceşti ale oraşului.

Cei doi medici legişti îşi asumă rolul de detectivi, încercând să lămurească acest mister, în condiţiile în care nimeni nu vrea să recunoască faptul că aceste decese ar fi survenit altfel decât pe cale naturală. Intuiţia doctorilor a funcţionat perfect, deoarece ambele apeluri aveau să confirme reputaţia metaforică a toamnei. Ipoteza unui ucigaş în serie care bântuie pe holurile spitalelor ucigând pacienţi prin metode imposibil de depistat începe să se contureze pe măsură ce eroii romanului pătrund tot mai adânc într-un hăţiş de întâmplări bizare, care par a avea legătură cu sistemul asigurărilor de sănătate din Statele Unite. Confruntată cu probleme personale şi cu descoperirea faptului că este purtătoarea unui marker genetic responsabil pentru cancerul la sân, Laurie Montgomery simte tot mai acut nevoia de a se dedica rezolvării acestui straniu caz, căci, ajunsă în vâltoarea evenimentelor, devine ea însăşi o posibilă victimă a criminalului în serie…

„Medicina concierge denumită şi cu plată este un fenomen nou care a apărut în Seattle”, notează autorul Robin Cook. Este un tip de îngrijire medicală care necesită plata unei taxe anuale care variază de la 1.500 de dolari până la 20.000 de dolari. „Eu cred că este rezultatul direct al furtunii din sistemul medical şi al dezamăgirii şi nemulţumirii pe care le trăieşte doctorul din cauza medicinii pe care este nevoit s-o practice şi care ating proporţii epidemice după cum indică numeroase sondaje. Din această perspectivă, medicina concierge este mai degrabă o mişcare reacţionară decât o simplă strategie de marketing. Din păcate, acum trecem printr-o nouă criză de mal praxis. Noua criză implică problema riscurilor acoperite de asigurări şi a primelor exorbitante, dar, şi mai important, ea are loc pe fundalul furtunii perfecte care răvăşeşte sistemul medical”.

Aşa cum o sugerează şi povestea din „Criza”, vina aparţine ambelor părţi, taberele fiind egal împărţite între bine şi rău, întrucât abordarea mal praxisului medical din perspectiva reformei nu funcţionează. A venit vremea pentru o nouă abordare.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.