' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
În centrul Bucureștiului, la câteva minute de Piața Romană și de sediul Guvernului, se află o clădire care pare desprinsă dintr-un film. Are turnuri, vitralii, arcade spectaculoase, cărămidă aparentă și ornamente din piatră, însă în spatele arhitecturii impresionante se ascunde astăzi o poveste tristă. Casa Niculescu-Dorobanțu, una dintre cele mai spectaculoase reședințe aristocratice ale Capitalei, este într-o stare avansată de degradare și își caută de ani buni un salvator, notează Libertatea.
Imobilul se află pe strada Gheorghe Manu și a fost construit la începutul secolului trecut la inițiativa Tațianei Niculescu-Dorobanțu, fiica lui Ion C. Brătianu și soția politicianului liberal Ilie I. Niculescu-Dorobanțu. Construcția s-a desfășurat între 1911 și 1923, după planurile arhitectului Grigore Cerchez. Documentația pentru autorizarea casei fusese depusă încă din mai 1910.
Arhitectura europeană
Tațiana Niculescu-Dorobanțu își imagina o reședință inspirată de arhitectura europeană. Într-o scrisoare trimisă surorii sale, aceasta vorbea despre dorința de a avea o casă în stil Louis XII, cu piatră sculptată și cărămidă aparentă. Rezultatul a fost o clădire impunătoare, gândită nu doar ca locuință, ci și ca un spațiu destinat primirii oaspeților și afirmării statutului familiei.
Interiorul era pe măsura exteriorului. Vestibulul era luminat prin ferestre cu vitralii și decorat cu sculpturi, iar încăperile erau organizate pentru familie, personal și musafiri. Casa avea bibliotecă, saloane, camere pentru proprietari, terase și numeroase spații auxiliare.
Mobilierul și obiectele de decor au fost alese cu aceeași atenție
Mobilierul și obiectele de decor au fost alese cu aceeași atenție. Tațiana a cumpărat obiecte de artă românească, dar și piese din anticariate din Paris și München. Din Spania au fost aduse mobilier și tapiserii. Proprietara era atât de atentă la detalii încât nu își invita musafirii să vadă o cameră până când aceasta nu era complet mobilată.
Unul dintre cele mai grele momente din istoria casei a venit în 1940, când cutremurul a afectat grav construcția. Tavanul unui dormitor a fost distrus, iar unul dintre pereții dinspre grădină s-a înclinat cu mai mulți centimetri. Familia a ajuns să locuiască într-un apartament amenajat la demisol, pentru că etajele superioare deveniseră periculoase.
Destinul clădirii s-a schimbat radical după război. Între 1948 și 1957, imobilul a găzduit cantina salariaților Ministerului Industriei Metalurgice și Construcției de Mașini. Ulterior, după insistențele Direcției Monumentelor Istorice, care considera casa una dintre clădirile cu mare valoare artistică din București, aceasta a intrat în patrimoniul Ministerului Culturii și Învățământului și a beneficiat de lucrări de consolidare.
Din 1958, clădirea a primit o destinație complet diferită de cea pentru care fusese construită. A devenit sediul Școlii medii tehnice de coregrafie, unde învățau aproximativ 300 de elevi. Saloanele unei familii aristocratice au fost transformate în spații pentru studiul dansului. În 2019, Casa Niculescu-Dorobanțu a fost scoasă la vânzare pentru 4,5 milioane de euro, în condițiile în care valoarea imobilului era estimată la aproximativ 5-5,5 milioane de euro. Cu toate acestea, nu a apărut cumpărătorul care să investească în restaurarea clădirii.
Diferența dintre trecut și prezent este izbitoare
Astăzi, diferența dintre trecut și prezent este izbitoare. Geamurile sparte, tencuiala deteriorată, elementele metalice ruginite și vegetația crescută în jurul imobilului contrastează puternic cu arhitectura spectaculoasă a casei. Clădirea, care a fost cândva un simbol al eleganței aristocratice bucureștene, a ajuns să fie privită ca un exemplu al patrimoniului Capitalei lăsat să se degradeze.
Casa Niculescu-Dorobanțu rămâne însă una dintre clădirile care păstrează o parte importantă din istoria Bucureștiului. Deși a trecut prin cutremur, război, schimbarea regimului și naționalizare, construcția a supraviețuit mai bine de un secol. Întrebarea este dacă va reuși să supraviețuiască și nepăsării.
CITEȘTE ȘI
Atîta durere,dezordine,FURT,neîncredere,INCULTURĂ și lipsă de organizare la nivel de organizare în toate instituțiile statului,nu cred să mai fie în vreo alta țară !!! IUBESC ROMANIA si relieful atît de schimbător în care la fiecare 50km găsești ceva care să îți încînte privirea și să îți bucure sufletul,că ești norocos să trăiești într-o astfel de regiune a Europei,chiar dacă războiul este la graniță….POLITICIENII poartă 90% din toată vină degradării la nivel national.Efectiv doar la buzunarele lor se gîndesc și nu știu dacă vom mai avea șansa să vedem un popor mai EDUCAT în viitorul apropiat.Banii fac legea peste tot iar î terasele meschine ne degradează continuu…Poporul este sătul,dar ce folos cînd ei fac circ la TV ,uneori chiar și cu ,concursul unor jurnaliști care sunt situați în cîrdasie cu politica de proastă speță iar ELEMENTELE ISTORICE SE DEGRADEAZA IN ACELASI TIMP CU SOCIETATEA….Și dacă nu am avea oameni de cultură bine intenționați sociologi,profesori,scriitori,politologi,economiști,de artă,chiar sportivi care ar putea aduce plus valoare acestei țări..Dar din pacate nu mai doresc fiindcă caracatița este cu tentaculele, peste tot extinsă.Rusine clasei politice îmbuibatede cutii pline cu bani,vile,ambarcațiuni,salarii babane la stat,chiar mai multe,mașini si alte proprietăți luate pe nemerit in 36 de ani…Încă mai sper ,că poate ne vom reveniți în 5/ 8 ani dacă nu vă lua amploare războiul.. Să auzim și să vedem lucruri bune la noi și pe acest continent greu încercat..Numai de bine și cultură educativă CIT CUPRINDE SĂ FIE..🙏🇹🇩❤
Statul român e impotent și nu este in stare sa facă absolut nimic. De fapt statul român nu exista ci doar o gașcă de golani care sărăcesc țara noastră și pe cetățenii acesteia.