Cât câştigă şi pe ce se duc banii românilor

Veniturile totale medii lunare ale unei gospodării au scăzut în primul trimestru al anului faţă de ultimele trei luni din 2009 cu 2%, de la 2.390 lei la 2.342 lei, din care peste 80% au reprezentat venituri băneşti, restul fiind aporturi în natură, potrivit datelor INS.

Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie, în primul trimestru veniturile totale medii lunare au fost, în termeni nominali, de 808 lei pe persoană, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

Veniturile băneşti au fost, în medie, de 1912 lei lunar pe gospodărie şi de 660 lei pe persoană, iar veniturile în natură s-au plasat la 429 lei lunar pe gospodărie, respectiv la 148 lei pe persoană.
Salariile şi celelalte venituri asociate lor au reprezentat 49,1% din veniturile totale ale gospodăriilor.

O altă sursă de venituri cu o pondere importantă în structura veniturilor totale ale gospodăriilor au avut-o prestaţiile sociale, cu o pondere de 25,3%.

Într-o măsură mai mică la formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit în primul trimestru şi veniturile din agricultură cu 1,8%, veniturile din activităţi neagricole independente cu 2,4% şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei cu 0,1%, respectiv cu 1,5%.

Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie, s-au înregistrat diferenţe de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor în funcţie de mediul de rezidenţă.

Astfel veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 32,7% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural şi cu 11,8% mai mari faţă de ansamblul gospodăriilor.În urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporţie de 61,6% din salarii, de 23,6% din prestaţii sociale, veniturile în natură reprezentând 8,9% din total.

În rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat 37,9% din totalul veniturilor.Cea mai mare parte a acestora (33,4% din totalul veniturilor) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile băneşti din agricultură asigurând numai 4,5% din veniturile gospodăriilor din mediul rural.Totodată, o contribuţie importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit şi veniturilor din prestaţii sociale (28,2%) şi celor salariale (26,9%).

Cheltuielile totale ale populaţiei, au fost, primul trimestru, în medie, de 2.071 lei lunar pe gospodărie şi, respectiv, de 714 lei pe persoană, şi au reprezentat 88,5% din nivelul veniturilor totale.

Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.).

Pe de altă parte, cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei.

Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în primul trimestru, în medie, 40,7% din consumul gospodăriilor.

O componentă a consumului este legată de locuinţă (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei), căreia i s-a alocat în primele trei luni ale acestui an 22,6% din cheltuielile de consum.

Cea mai mare parte a cheltuielilor cu locuinţa (18,7%) a fost absorbită de consumul de utilităţi necesare funcţionării şi încălzirii locuinţei (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale şi alţi combustibili).

Cheltuielile efectuate de gospodării pentru sănătate (4,0% din cheltuielile de consum) şi mai ales cele pentru educaţie (0,8%) au înregistrat un nivel scăzut, în special datorită faptului că satisfacerea acestor nevoi ale membrilor gospodăriilor se realizează în cea mai mare parte prin servicii publice de care aceştia beneficiază în cadrul sistemului asigurărilor sociale sau gratuit.