În pofida faptului că românii muncesc multe ore pe săptămână, eficiența este scăzută, iar salariile sunt printre cele mai mici din Europa. Și asta, în timp ce locuitorii statelor bogate ale UE petrec mai puțin timp la serviciu, dar au o productivitate ridicată și bani mai mulți.
România se află pe locul 10 în clasamentul privitor la numărul de ore de lucru într-o săptămână al angajaților cu normă întreagă din țările UE, cu 40,7 ore petrecute la serviciu, după cum arată un studiu Eurostat. Puțin mai mult față de media europeană, care este de 40,3 ore. Deși muncesc mai mult față de francezi, de exemplu, românii câștigă de patru ori mai puțin.
Românii, printre cei mai săraci din UE
Venitul mediu lunar este printre cele mai scăzute din Europa, doar bulgarii stând mai rău decât noi. Salariul în România a fost, în noiembrie 2017, de 527 euro, în timp ce Bulgaria era de circa 400 euro. La polul opus se află Marea Britanie, cu un venit de 2.100 euro lunar.
Cele mai mici salarii le au muncitorii necalificați, cu o medie de 1.600 lei pe lună. Persoanele care au urmat cursuri de calificare pot ajunge însă la 3.000 lei.
Tinerii care știu bine limbi străine, îndeosebi engleză, franceză și spaniolă, pot ajunge la un salariu de 3.500 lei.
Sectorul unde veniturile sunt constant peste medie este IT&C, programatorii câștigând lunar peste 5.000 lei.
Cea mai lungă săptămână de lucru
În fruntea clasamentului țărilor din UE ai căror locuitori își petrec cel mai mult timp la serviciu se află Marea Britanie, cu 42,3 ore lucrate într-o săptămână, urmată de Cipru – 41,7 ore, Austria – 41,4 ore, Grecia – 41,2 ore, Portugalia și Polonia – 41,1 ore fiecare , Bulgaria – 41 ore, Slovenia – 40,8 ore, România, Slovacia și Cehia – 40,7 ore fiecare.
În lume, cel mai mult muncesc mexicanii – 43 de ore săptămânal.
Cea mai scurtă săptămână de muncă este în Danemarca – 37,8 ore, urmată de Italia – 38,8 ore, Franța și Olanda – 39 ore fiecare, Irlanda și Finlanda – 39,1 ore fiecare.
Bărbații lucrează în medie 41 de ore, mai mult cu două ore decât femeile, care lucrează 39,3 ore, după cum arată studiul Eurostat. Cel mai mult au lucrat muncitorii din sectorul minier și în carierele de piatră, nisip, marmură – circa 42 ore/săptămână, iar cel mai puțin persoanele din Educație – 38,1 ore.
Beneficii extrasalariale
Angajații din UE beneficiază de mai multe metode pentru negocierea salariilor. În Franța, puterea sindicatelor este mare, acestea protestând des față de măsurile luate de guvernanți în domeniul muncii. Sunt frecvente grevele care paralizează un întreg domeniu de activitate, până când obțin măriri de salarii și beneficii.
Și angajatorii români au preluat din Occident metode de stimulare a salariaților, altfel decât prin creșterea venitului lunar, cum ar fi: abonamente la săli de fitness, asigurări medicale, tichete de vacanță.
Productivitatea pe oră
Eficiența muncii era în România de 51,1%/oră în 2015, comparativ cu Luxemburg, unde productivitatea era de 180,8%. Luxemburgul se afla la acea dată pe primul loc în UE și în ceea ce privește salariul minim brut pe economie, de 1.922 euro/lună.
Șomajul, sub media europeană
Salariile mici câștigate de români și numărul crescut al orelor petrecute la serviciu sunt câteva dintre motivele care au dus la o scădere semnificativă a șomajului. Așa se face că în România doar 5% din cetățenii activi pe piața muncii nu erau angajaţi în septembrie 2017.
La nivel mondial, doar șase state au un șomaj mai scăzut: Cehia – 2,7%, Malta – 4,1%, Ungaria – 4,2%, Marea Britanie – 4,2%, Polonia – 4,6% și Olanda – 4,7%.
Pe de altă parte, cele mai multe persoane fără serviciu erau în Grecia – 21% și Spania – 16,7%.
La nivelul UE, șomajul ajustat sezonier a fost de 7,5%, în scădere față de anii anteriori, când a fost de 8,4% în 2016.
Angajarea temporară, o alternativă la șomaj
Pe de altă parte, tot mai mulți români sunt angajați temporar, numărul acestora ajungând la 67.000 de persoane în 2015, aproape dublu față de 2010, potrivit unui raport al Asociației Române a Agenților de Muncă Temporară. „Studiul nostru arată o dublare a numărului de angajaţi temporar în ultimii ani, confirmând astfel viabilitatea muncii temporare ca o soluţie economică şi de carieră, care răspunde nevoii ocupaţionale atât a angajatorilor, cât şi a forţei de muncă. Rămâne loc pentru o creştere susţinută a pieţei de muncă temporară, rata de penetrare a acesteia în România (0,2%) fiind încă mult sub nivelul mediei Uniunii Europene, de 1,8%“, a spus Cristina Săvuică, preşedintele ARAMT.
Hainele, preferate în dauna sănătății
Veniturile mici ale românilor se reflectă din plin și în ponderea cheltuielilor pentru produse care nu sunt strict necesare. În timp ce gospodăriile din UE au alocat în 2016, în medie, 4,9% pentru îmbrăcăminte și încălțăminte, în România acestea au fost de numai 3,4%. Cei mai preocupați de aspectul fizic sunt estonienii, care au cheltuit circa 6,8% din venituri pentru haine și pantofi.
Cumpărăturile de îmbrăcăminte și încălțăminte au fost în UE de aproximativ 800 euro pe cap de locuitor în 2016, mai mult decât cheltuielile pentru sănătate. Cu toate astea, odată cu declanșarea crizei din 2008, ponderea banilor destinați acestor cumpărături a scăzut în țările europene, iar România nu a făcut excepție.
Ore lucrate
Marea Britanie – 43,3 h/săptămână
Cipru – 41,7 h/săptămână
Grecia – 41,2 h/săptămână
Câștig lunar
520 euro/lună – român
2.200 euro/lună – francez
Productivitate 2015
Primele locuri:
Luxemburg – 180,8%
Belgia – 135,4%
Olanda – 129,3%
Irlanda – 128,8%
Franța – 128,5%
Ultimele locuri:
România – 51,1%
Bulgaria – 43,4%
13,8% din români nu-și pot încălzi locuințele
Dacă 9% din populația UE nu avea suficienți bani pentru a-și încălzi locuințele în 2016, în România procentajul ajunge la 13,8%. Bulgaria stă mai rău la acest capitol, 39% din cetățeni nepermițându-și o temperatură confortabilă în case, o situație asemănătoare fiind și în Lituania și Grecia, cu 29%. Comparativ, în Luxemburg și Finlanda doar 2% din locuitori au această problemă.
Muncă mai puțină, cheltuieli crescute
În orașul suedez Gothenburg s-a derulat timp de doi ani un proiect-pilot prin care săptămâna de lucru a fost redusă la 6 ore/zi. Experimentul s-a desfășurat la un azil de bătrâni care avea 68 de salariați. Aici primăria a trebuit să angajeze încă 17 persoane, ceea ce a mărit cheltuielile cu 12 milioane coroane. S-a ajuns astfel la concluzia că scurtarea săptămânii de lucru crește cheltuielile angajatorului, dar crește calitatea de viață a salariaților, care au avut mai puține probleme de sănătate, ceea ce a redus absențele de la locul de muncă, iar atenția pe care aceștia au acordat-o persoanelor aflate în îngrijire s-a îmbunătățit. Cu toate astea, proiectul a fost abandonat.
Statistica de doi bani facute de straini pentru a mentine salariile cat mai jos in Romania, ce vor sa zica, ca un german munceste mai mult in aceeasi perioada de timp? Aiurea, formula de calcul este gresita, daca intr-o uzina din Germania operatiunea este automatizata si la noi se face la mana, forta de munca este mai ieftina fata de cumpararea unor roboti industriali, cum se poate compara eficienta unor roboti fata de cea a unor oameni? Si cam peste tot e valabil aceeasi vrajeala, ca neamtul este mai productiv decat un roman, daca ii intrebi cu ce, toti dau din umeri. Formula de calcul al productivitatii este inegala, nu volumul de munca.
He he ! Pai sloganul comunist nu era prea departe de adevar : „Nici piine fara munca, nici munca fara piine” (cu variantele „Ei se fac ca ne platesc, noi ne facem ca muncim” sau, mai nou, „Decit sa muncesc degeaba mai bine stau degeaba”) …
Povesti de adormit copiii. Cu ce e mai eficient un farmacist din Germania fata de unul din Bulgaria? Cu ce este mai eficienta o casiera de la Liedl Germania fata de una de la Liedl Romania? Am avut un proiect pe care la mine un tanar inginer l-a realizat in 10 ore in timp ce colegului din Germania i-au trebuit doua zile jumate, ba chiar si asa l-a gresit, si proietele urmatoare similare le-am facut noi.
Proiectul – Esti tu sigur de asta? Ai idee cum se calculeaza o productivitate? Cu basme de la invatzamantul de partid … Sigur ca, o casiera de la Lidl in Germania depune aceiasi munca cea din Romania, dar cea din Germania nu tine pe salariul ei cativa trantori ce ard gazul prin spate. Cand o sa bagati asta la cap, poate (!) o sa va mearga mai bine.
Și șoferii de TIR din Germany sunt mai ieficienți decât cei Bâlgariea pen’ că transportă marfă mai scumpă și cu tehnologie nau-hau în ea!
@04 Sărmana casieră/casier de la Lidl românica! D-aia nu-i dau nemții salariu mai mare (ca cel din germănica) pen’ că există ceva trântori (evident tot românași) ce ard gazul prin magazie! Chiar așa de proști au devenit nemții, de angajează și trântori! Și când se aude la microfon „pentru dumneavoastră se mai deschide și casa țâșpe”, hop, apare un trântor pe post de casier/casieră!
Scala productivitatii muncii din Romania, comparativ cu Europa este o poveste de adormit populimea!!. Cum poti compara, spre exemplu, activitatea unei menajere din Romania cu aceeasi menajera romanca care se gaseste in Italia?. In Romania o platesti cu 1 milion/zi, iar in Italia cu 8-10 euro/ora!!. Aceeasi romanca castiga in tara deci 1 milion/zi, iar in Italia echivalentul a 64 euro = 3 milioane/zi!!. Deci de 3 ori mai mult in Italia decat in Romania. Unde-i productivitatea??. In visele noastre sau in explicatiile economistilor vanduti care isi apara interesele si beneficiile cotidiene care le-au fost aruncate de societatea de consum !!. Vreti sa mai vorbim de vreun zidar sau sofer de TIR, cu ce castiguri au in Romania si cat au prin Europa, in conditiile aceluiasi program de lucru??. Frumos este altceva : cum ne-am aliniat noi preturile la nivelul preturilor din UE ( benzina, alimente, energie electrica,etc), dar nu ne grabim deloc la salarii si pensii!!. Asta-i curata democratie si este esenta beneficiilor de care ne bucuram cu totii !!. Si mai frumos o sa fie cand apar refugiatii si cand statul va trebui sa acorde fiecarui individ 2.500 ron, pe cand salariati si pensionarii romani ar fi multumiti, dupa o viata de munca cu acesti bani. Dar NU, nu este pentru populime, intrucat, vezi Doamne …productivitatea!!.
Față de ce este productivitatea asta de 180 %, care e unitatea de bază ?
Ar trebui menționat cumva și nivelul prețurilor, pentru că acolo prețurile au un alt nivel față de noi.
Au vârât-o și p-asta cu productivitate pe oră ca să nu mai știi pe ce lume trăiești! Să te facă să crezi că ești incapabil să înțelegi de ce la aceleași costuri, românii trebuie să aibă salarii mai mici decât restul granzilor din UE.
Pe naiba.Eu lucrez intr-o tara din cele cu superproductivitate,nu fac nimic mai mult decit faceam in Romania pe acelas post,ii vad pe ceilalti cu alte meserii cit de „greu” muncesc si cit de „productivi” sunt.In industrie si servicii nu e mare diferenta, doar plata e de 6,7 ori mai mare.Aici e vorba de lacomia patronilor straini dar si romani,si prostia muncitorului roman.Aratati-mi o tara in care „stupizii” sa fi iesit in stradas cerind sa nu li se mareasca salariile si pensiile pt ca”bugetu nu suporta”.Base a fost un geniu cind a taiat 25% din salarii.De aia il menajeaza si protejaza si azi Bruxellul si Washingtonul.