Cât mai pot fi oamenii cumpărați cu iluzii și credite?

În urmă cu un an, pe 17 noiembrie 2018, începea mișcarea de protest a ”vestelor galbene” din Franța. Care a fost scânteia? O majorare cu 0,25 euro a prețului motorinei, o taxă de mediu gândită de regimul lui Emmanuel Macron, un promotor al luptei împotriva încălzirii climei. De la o taxă pe combustibil, la care s-a renunțat imediat, s-a ajuns la un discurs speriat al președintelui Macron în fața natiunii, promițând o sută de euro pe lună pentru francezii săraci și o serie de programe sociale.

Proteste în Franța Chile, Ecuador

Protestele ”vestelor galbene” continuă după un an, însă fără suflul inițial, cu o mișcare decredibilizată de presă, partide, dar și de acțiunile violente. Dincolo de revendicările politice și sociale, mergând până la schimbări ample în constituția Franței, ”vestele galbene” au arătat cât de aproape sunt cetățenii uneia dintre cele mai prospere țări din lume de pierderea speranței în viitor și a demnității și cât de aproape este Franța de mari convulsii sociale – doar câteva centime.

În această toamnă, chilienii s-au revoltat împotriva guvernului condus de președintele miliardar Sebastian Pinera, după o majorare echivalentă cu patru cenți a biletului de metrou în capitala Santiago. Din nou, dincolo de revendicările mai ample ale protestatarilor, picătura care a umplut paharul a fost de câțiva cenți.

Tot în luna octombrie, guvernul Ecuadorului a fost nevoit să părăsească capitala în urma unor proteste uriașe provocate de anularea subvențiilor pentru combustibil. Din nou, o majorare preconizată a prețului cu câtiva cenți a dus la mișcări de stradă uriașe împotriva guvernului lui Lenin Moreno, promotorul unor reforme liberale și al apropierii de SUA, președintele care a decis retragerea statutului de azilant al fondatorului WikiLeaks, Julian Assange.

Și regimul Putin depinde de câteva ruble

Se împlinesc trei ani și jumătate de la referendumul prin care britanicii au decis să părăsească UE. Negocierile ce trebuiau să dureze doi ani s-au împotmolit, țara a schimbat trei guverne și urmează, pe 2 decembrie, să treacă prin al doilea scrutin anticipat. Dincolo de calculele politice eronate ale fostului premier David Cameron, votul pentru Brexit din 2016 a fost decis și de temerile britanicilor legate de locurile de muncă, salarii și viitor.

Nu puține sunt publicațiile care vorbesc despre rolul propagandei ruse în cazul Brexitului. Însă nici Rusia însăși nu este imună la exploziile sociale. În 2017, Rusia a fost scena unei greve fără precedent a transportatorilor, din cauza majorării unei taxe de drum. În 2018 au urmat proteste mari din cauza unei reforme a pensiilor, la care președintele Putin a renunțat. Distanta dintre proteste și pace socială este de doar câteva copeici.

La fel și în Liban, unde oamenii ieșiți în stradă au dat jos guvernul după impunerea unei taxe pentru folosirea aplicației WhatsApp. Nici măcar aparent atotputernica mișcare Hezbollah nu a scăpat și a fost contestată în proriile fiefuri din sudul tarii.

Sancțiunile americane și protestele din Iran

Începând de vineri, o parte a populației a început sa protesteze împotriva creșterii prețului la combustibil în Iran, deși, în teorie, această majorare ar avea rolul de a-i susține pe cei mai săraci cetățeni. Iranul este în criză economică după retragerea SUA din acordul nuclear semnat în 2015 cu puteriole vestice, Rusia și China și după reimpunerea sancțiunilor americane împotriva Teheranului. Sancțiunile americane i-au alungat pe investitori din Iran, sub amenințarea trecerii lor pe lista neagră a companiilor cu care SUA nu face afaceri, inflația a explodat. Guvernul a decis să reducă subvențiile pentru combustibil. De la 250 de litri pe lună la doar 5,5 eurocenți litrul, iranienii vor primi doar 60 de litri pe lună la 11 eurocenți litrul, iar dincolo de acest prag vor trebui să plătească 22 de cenți litrul. Protestele din Iran sunt fără precendent in timpul mandatului președintelui Hassan Rouhani. Suma este una mică in cifre absolute, însă vorbim de o dublare și chiar o cvadruplare a prețului carburanților. Distanța dintre haos și pace socială este de câțiva cenți.

Ce se va întâmpla în SUA?

În toate aceste țări, oamenii se revoltă împotriva unor conduceri pe care le percep ca pe niște oligarhii, fie ele seculare, religioase, tehnocrate sau democratice. Este vorba de țări care au ambiția extinderii teritoriale (Rusia), a extinderii sferei de influență (Iran), a reformării UE si a creării unei armate europene (Franța), însă protestele au arătat că, până la aceste ambiții, statul trebuie să asigure serviciile de bază și traiul decend al cetățenilor.

Guvernările oligarhice sub toate formele lor se simt amenințate. ”De ce credeți că marile companii IT acționează ca niște stăpâni? Pentru că sunt proști? Nu. Pentru că scopul lor pe termen lung este să ajungă la reguli centralizate ale discursului public. Iar singura modalitate de a ajunge aici și la o uniformizare sustenabilă este ca înșiși oamenii să ceară acest lucru”, explică Tom Luongo, pe blogul său, una dintre strategiile de apărare ale oligarhiilor guvernante. ”Asta e vestea proastă. Vestea buna este că, în timp ce cădem în aceste false dihotomii, la nivel electoral suntem conștienți care sunt inamicii societății civile. De aceea sunt neliniștiți oamenii de la Davos. De aceea încearcă să-i mituiască pe membrii Brexit Party pentru a nu participa la alegeri. De aceea vorbesc despre apocalipsa ce va veni odată cu Brexitul și de aceea spun că reducerea taxelor este o tiranie”.

”Stați să vedeți ce se va întâmpla când prețurile din SUA vor ajunge la un nivel de la care guvernul nu va mai putea acoperi necesitățile primare. Nu am ajuns în acest punct la nivel național si nici nu vom ajunge în următorii ani, pentru că tot capitalul vine acum in SUA ca într-un paradis al comerțului. Însă vom ajunge acolo, pentru că guvernul nu își dă seama cât de mult îl urâm. Vor menține lucrurile pe linia de plutire cât să ne dea iluzia că au lucrurile sub control, dar când prețurile vor crește, oamenii se vor revolta”.

Votul nu schimbă nimic

Pentru moment, oamenii simpli încă pot fi cumpărați. Guvernanții și băncile încearcă să cumpere oamenii pe bani puțini, ridicând indicii bursieri și acordând credite mai facile, spre exemplu pentru mașini noi și usor depreciabile, care valorează mai mult decât toate activele imobiliare ale cumpărătorului. ”De aceea auzim în continuare despre cum tinerii se împacă cu ideea de a trăi ca șobolanii în cuști pentru câteva sute de dolari pe lună, în loc să facă cu adevărat bani, să aibă o familie. Ei știu că această abordare nu e sustenabilă. Este inumană. Însă, pentru moment, a sta într-o văgăună pare mai bine decât a ieși în stradă. Deprimarea aceasta se va transforma în nihilism, iar apoi va exploda în cel mai urât mod”.

Deocamdată însă, oamenii încă observă un avantaj comparativ între a se supune regulilor sistemului și a ieși în stradă. Pentru moment, oamenii preferă doar să voteze împotriva sistemului care îi falimentează financiar, emoțional și spiritual. Încă se complac cu jocurile electorale toxice în care fiecare partid încearcă sa profite de votul negativ. În acest fel s-a ajuns la alegerea lui Donald Trump, la protestele amintite, la inflamarea separatismului din Catalunia, la Brexit, la populismul din Italia.

”Însă, în cele din urmă, votul nu va mai fi suficient, în special când este evident că votul nu schimbă nimic și că, dacă votul ar fi schimbat cu adevărat ceva, ar fi fost interzis demult. Mereu și mereu ni se spune că am votat greșit și că vor veni la guvernare cei mai buni și vor îndrepta greșelile. Însă această tactică nu mai funcționează. Iar, pe măsură ce problemele sistemelor actuale de guvernare vor deveni tot mai evidente, vom asista la și mai multe revolte în anii ce vin. Sa sperăm că vor fi pașnice”, scrie Tom Luongo.

 

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 3

8 Comentarii

  1. @Marchievici (I):pierzi din vedere modul de scrutin: SISTEMUL, suma institututiilor (anchilozate) nu se poate schimba fara schimbarea modurilor de scrutin. Franta cere votul proportional, permitându-i Adunarii Nationale (le Rassemblement National), partidul ei cel mai important, s-aiba numarul corect de parlamentari. Actuala adunare legislativa a tarii nefiind reprezentativa : Macron câstigând alegerea prezidentiala si tragând dupa el, c-o singura sintagma, „anti-nastionalism” (adica anti-revolutiile din 1848) o multime ori prostita (de respectivul slogan) ori fanatizata -aia, adica, în forma de curcubeu (musulmani, foarte activi, lesbiene si homo, la fel, feminisme, asemenea, si-altele de felul asta. Majoritatea populatiei nevotând). Promisiunea de-a schimba sistemul electoral în Franta datând de la Sarkozy. Adica de zece ani buni. Ori, si Sarko, si cu atât mai mult buhaitul de Hollande, nu erau interesati decât de promisiuni. Macron promitând si el (tradition oblige) în afara reformei modului de scrutin, si reforma institutiilor europene. Pe care, cu deputatii pe care-i are (de rea-credinta, plini de prejudecati, socialisti deghizati si-n mod masiv doctrinari si incompetenti) îi e imposibil sa le faca. Anchilozarea institutiilor statului fiindu-le în gene. Motiv pentru care „exit”-ul = lozinca la moda-n tot mai multe tari. UE nici nu mai poate continua-n felul asta : Regele e GOL. GOL SI FALIT. DEZORIENTAT. LIPSIT DE CROMOZOMI. DISTRUCTIV. Continentul având nevoie de alti Parinti Fondatori, ai altui sistem institutional.

  2. @Marchievici (II): Girondin (= descentralizat). Fata de sistemul actual, iacobin. O UE girondina în tari, însa, cu sisteme institutionale centralizate, iacobine, „comuniste”. Formatoare de popoare, nu de triburi cu interese divergente, ostile. Singura perioada-n care pe continent s-a construit ceva-n ultimele 80 de decenii fiind a dichotomiei „capitalism”- „comunism”. Tot ce s-a construit pâna-n anii ’80 distrugându-se-ntre timp. Prin Baroso – Juncker, suivisti americani, pagubosi pentru Europa. În SUA lucrurile fiind înca si mai feudale. A se vedea alegerea Presedintelui si halul parlamentarismului. America Latina = doctrina Monroe, de care trebuie sa scape, fara a avea, însa, mijloacele economico-militare. Si „Rothschild” trebuind sa-si ia sarcina (investitiile directe, bancile de-acuma fiind putrezite, pline de-asa zise „active” toxice. Bani prea putini, si culmea, si fara acoperire ! Faliment în lege, nici macar deghizat …) fiindca 3% din populatia globului (ori si mai putin), detin 98% din bogatii. Bogatii de-acuma nemaiavând nimic din spiritul capitalistilor-pioneri ai secolului al XIX lea debutul XX, care construiau pentru muncitori blocuri de locuinte cu magazine apartinatoare cu tot. Americile si fiind prima plaga a lumii. Nu Africa. Americile bidonvilurilor vs. averi strigatoare la cer pe fond de spoliere a 98% din resursele naturale si a populatiilor globului. Bogatiile trebuind redistribuite, si tendinta fiind din ce-n ce mai spre forta (Macron a si pierdut, si demult, partida cu „Vestele Galbene”).

  3. @Marchievici (III): Ori, daca „Rothschild” adica banii nu se investesc în economia REALA în loc de-a putrezi în asa-zise „active speculative”, toxice (à la Soros) si daca BURSELE continua-n felul actual, nebun (si-asa are sa se si-ntâmple, or sa continue, fiindca n-au jocuri de rezerva, nu stiu ce-i aia „sport”, „fair play”), solutia e Marx, @Marchievici. Reciteste-l pe Marx, care, si-n mod recunoscut, revine-n forta-n toata omenirea.”Proletari din toate tarile, uniti-va!”. „Luati prin forta de la exploatatori”. Sistemul de-acuma contând pe … NATO. Institutie inexistenta. La fel de putreda precum Bursa ori sistemele institutionale asa-zis „democrate”. Atât de „democrate”, ca-s conduse de dinastii (Bush, Clinton, care au adus dezastrul, Baroso-Blair – ambii, socialisti, îndoctrinati si fara creier – , BHL-Kouschner-Blair-Bush-Clinton-Sarkozy-Hollande – impostorii „drepturilor omului” cu care-au bombardat tari alta data bogate si moshit imigratiile, fanatismul musulman si antisemitismul, si cu care-au saracit si Europa, alta data, si nu demult, prima putere economica mondiala) … ALTII, @Marchievici ! ALTII. Si partidele socialiste amero-vest-europene (Polonia, inclusiv), la gunoi!

  4. „Este vorba de țări care au ambiția extinderii teritoriale (Rusia)” !!! Alooo ! domnu’ Marchevici ! V-ati uitat pe harta, sa vedeti cam pe ce suprafata a globului se intind „lacomii astia de teritorii” ? Da’ despre bogatiile solului si subsolului rus, ati auzit ceva ? … Pardon, da’ o gugumanie mai mare ca asta pe care ati scos-o n-am auzit in ultimii zece ani !

  5. Admir aceste articole datorita aparentei echidistantze exprimata prin inscrierea unor tertzi la cuvant!Dar nu intotdeauna efectul e cel scontat, mai ales cand tertzul are pretentia de a aborda o diversitate de situatii ce au doar un pct comun, centul/kopeica! Bunastarea moleseste si de aceea in tarile dezvoltate cetatenii incaseaza cu stoicism toate silniciile politic-monetare!Franta e o exceptie avand radacini in vechea traditie „revolutionara”, dar e doar o aparenta, Franta „civilizandu-se”, fapt ce a necesitat o extrema mobilizare a fortelor oculte ce au speculat propagandistic aceasta traditie, pt a se legitima! Nici macar rebeliunile organizate cu decenii in urma pt profilarea ministrului de interne Sarkozy ca mare si decis om de stat, desfasurate prudent la periferii,nu au atins dimensiunile acestor rebeliuni a „sumanelor” galbene! „Oculta” a uzat de data asta de o uriasa logistica ce nu putea fi justificata de nicio crestere de pret si a actionat perfect organizat, in sistem de falanga, si nu haotic ca pe vremea lui Sarkozy cand se actiona noaptea, preponderent prin incendieri de autovehicule si magazine de mercenari de culoare! Tehnica spargerii vitrinelor/ incendierii magazinelor a fost pusa la punct la inceputul sec.XX de teroristii marxisti, atunci numarul masinilor fiind infim. Asa se mimeaza „revolta populara”, deslantuirea stihiilor prolete in uragane sociale pustiitoare,organizatorii asteptand in cladiri oficiale anterior cucerite conspirativ sa li se inmaneze puterea! O chestie de metoda, dar revin la Franta, paradisul bolsevicilor de pretutindeni, unde lui Macaron sefa sa de agentura a trebuit sa-i dea o lectie pentru impertinenta profilarii ca o noua speranta a bolsevismului european, fapt pe care rasputinista ENGIE nu il putea tolera! Si ca dovada, Macaron s-a inclinat supus la toate numirile importante din Colhozul Bolsevic,incepand cu UrSula von der Laie Balaie, terminand cu Infractoarea Kövesi!

  6. Domnule Marchievici,lumea nu a ieșit nici acum din coperțile cărții a VII a din ,,Republica ,, lui Platon! Alegoria cavernei e mai actuală ca niciodată în lumea noastrî de azi! Păpușarii(politicienii și sofiștii)ne țin încă prizonieri ai propriei noastre ignoranțe! Umbrele de pe pereții cavernei, cu care ne manipulează acești păpușari ne inspiră frică! Cum să vezi lumina dacă nu vrei să ieși din întuneric?Unii dintre noi au reușit să iasă din cavernă, au văzut că sunt manipulați și s-au gândit că pot să-i salveze și pe restul lumii,întorcându-se în cavernă! Din păcate, mulți s-au rușinat cînd au spus că le-a fost frică de lumină(cunoaștere!) și au rămas în ignoranța care le ține de cald!

  7. Platon ne spune că umanitatea are 2 maniere de a înțelege lumea! O înțelegere sensibilă și o înțelegere inteligibilă!
    Prima,ar fi zis Platon e aceea prin care ne întreba dacă suntem în stare să desenăm un cerc!Noi am făcut un cerc și gata! Înțelegerea sensibilă a funcționat!Apoi ne-a întrebat dacă putem să-i definim ideea de cerc! Asta e mai greu căci e înțelegerea inteligentă. Căci pentru Platon educația- cu alte cuvinte înțelegerea reală a stării de lucruri -înseamnă să trecem de la înțelegerea sensibilă la cunoașterea inteligentă! Sensibilul cu care ne manipulează politicienii și sofiștii de azi este subiectiv( puteam să desenez cercul oval și nu rotund,este un înțelegere falsă, căci un cerc este un cerc, nu?). Ca să ieșim din cavernă laton ne invita să facem distincție între sensibil și inteleigent ca înțelegere a realității lumii în care trăim!Cunoașterea nu există în credințe, opinii sau senzații(umbrele cavernei) ci în idei! Bună analiza dvs.

  8. Bantuie din nou pe forum stafia lui Marx intruchipata intr-un dogmatic extremist propagand celebrul slogan, „asasinarea omului de catre om”, individ care vede de undeva de sus o imagine estompata, preponderent albastra, o lume, vorba cuiva de aici, a cavernelor!Pt el care a avut capacitatea in timp sa inteleaga ce-i suflau spiritele,recunoscand capitalismului
    inceputurilor merite certe,concentrandu-le in formula reusita „pionierii capitalismului”,se pierde fatal pe parcurs
    fascinat de cantecele de lebada ale celei mai criminale ideologii pe care a putut-o imagina mintea omeneasca, ideologia genocidului! Nu se intreaba 2 lucruri esentiale, cum a putut construi aceasta ideologie bazata pe, cum spuneam, o imagine
    estompat-falsa traind exact in faza „pionieratului” in care capitalistii nascuti prin inventii asigurau celor „exploatati”
    nu doar salarii sa-si intretina familiile, dar si locuinte si CLUBURI, si MAGAZINE cu produse mult mai ieftine decat cele de pe piata, cantine, spatii de agrement? Pionierii intuisera si aplicasera masurile ideale prin care se poate exprima aceasta forma de productie, pacea intre popoare si pacea sociala! Adevarata civilizatie! Trebuie repetat, asa ar fi ramas capitalismul daca nu venea Marx sa-i manjeasca imaginea,sa-l transforme in raul primordial, folosind trucul intoarcerii la comuna primitiva pt a construi artificial un esafodaj insalubru!? Am fost aici luat in balon ca ma intorc la 1848,ba chiar la „antichitate”,de cineva care aduleaza fanatic pe un fals ideolog care s-a intors la caverne! Capitalismul nu e idilic, dar nu e nici ce a facut din el Marx. A doua intrebare pe care adulatorul nu si-a pus-o e: Nu cumva adeptii sai au facut totul sa aduca capitalismul la forma de azi? Ma refer la forma dezumanizata creata cel putin de la incep sec XX! Si am dat aici exemple de preluare de banci,de fabrici,monopoluri pe care le-au introdus fortzat/deformat in tabloul zugravit de Marx? Adaptarea realitatii la dogma!

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.