Capitala pierde în fiecare oră în jur de o mie de tone de apă caldă din cauza reţelelor vechi care împânzesc solul.
Asta înseamnă că anual se evaporă între 22 şi 25 de milioane de euro, conform primarului interimar Dan Ştefănel Marin.
”Avem pierderi de o mie de tone pe oră, în pământ. O mie de tone de apă pe oră, de apă caldă, se duc în pamant. În momentul de faţă plătesc bucureştenii. Dacă vreţi în funcţie de preţul apei, între 22 si 25 de milioane de euro, anual, se duc în pământ”, a spus Ștefănel Marin, la Realitatea TV.
Radet pierde anual milioane de euro pentru că gestionează o reţea învechită şi pentru că în ultimii ani a renunţat la investiţii şi la reviziile anuale. De asemenea, Radet, înregistrează azi datorii de 3,8 miliarde de lei către furnizori, din care 3,6 miliarde doar la Elcen.
De altfel, între regia Capitalei şi compania Elcen, deţinută de Ministerul Economiei, există un război de ani de zile, iar principalul motiv de scandal îl reprezintă datoria respectivă.
Până să fie arestat, Sorin Oprescu a declarat că ministerul este calat pe ideea falimentului Radet, iar preşedintele Consiliului de Administraţie al Radet, Gabriel Dumitraşcu, a atras atenţia că bucureştenii pot rămâne fără apă caldă şi căldură pe timpul iernii din cauza problemelor cu care se confruntă furnizorul de căldură.
O parte dintre aceste probleme le-a exemplificat Elcen: „În ultimii ani, regia (Radet — n.r.) a renunțat la reviziile anuale programate și la probele de presiune hidraulică a rețelelor de transport, care aveau scopul de a depista problemele tehnice și a le soluționa. Din 1.000 Gcal/h primite de la Elcen, Radet vinde consumatorilor din București circa 650-700 Gcal/h, restul fiind pierdute în atmosferă și în pământ prin rețeaua de transport spartă, neizolată termic corespunzător și nereparată, nemodernizată de ani de zile. Pierderile de energie termică pe rețele au ajuns la peste 38%.
Elcen consideră că, pentru eliminarea acestor pierderi, Radet și Primăria Municipiului București trebuie să întreprindă de urgență măsuri de reabilitare a rețelei primare de termoficare cu finanțarea, atât din surse proprii, cât și din fonduri structurale”, se spune într-un comunicat Elcen.
Gabriel Dumitraşcu a venit şi el cu completări: „La București, în ultimii ani, investițiile au tins spre zero. Din cei 3.000 de kilometri de rețea de transport, doar 8% sunt reabilitați, peste 70% din rețea este mai veche de 40 de ani, și-a depășit durata de viață. Nu este nicio surpriză în aceste condiții că există un risc real ca în această iarnă să nu se asigure continuitatea alimentării cu energie termică a populației”, a explicat Dumitrașcu.
Viceprimarul Capitalei, Cornel Pieptea, a declarat că în rețeaua de distributie a energiei termice se înregistrează peste 4.000 de avarii, iar circa 85% din reţea nu este modernizată, citând un unui studiu publicat de Primaria Capitalei în 2014.
„Din cauza avariilor în sistemul de distribuție a agentului termic, zilnic se pierd 1.000 de tone de apă. Asta înseamnă 20 milioane de euro pe an, care se duc în pământ”, a spus Pieptea. Principala cauză pentru care sistemul centralizat de încălzire este în colaps în România, inclusiv în Bucureşti, este sistemul de reglementare ineficient, consideră Gabriel Dumitraşcu.
„În ultimii ani nu s-a înțeles ce înseamnă cogenerarea de înaltă eficiență și de ce subvenționăm acest sistem. La nivel național există un mecanism agreat de ANRE prin care o parte din costurile aferente zonei de producție de energie, zona de cogenerare, se descarcă pe MW-ul termic.
În București, MW-ul termic reglementat costă 216 lei, iar MW-ul electric în bugetul Elcen este 170 de lei. Peste tot, de aici până la Atlantic, MW-ul termic este mai ieftin decât cel electric. Altfel nu ar fi nimeni nebun să promoveze cogenerarea ca soluție”, a spus reprezentantul Radet. Radet deţine 46 de centrale de cvartal, construite între 1955 şi 1982.
Din 2000 şi până azi, mai mult de trei sferturi dintre acestea au fost reabilitate, iar restul, de un sfert, are nevoie de lucrări de reabilitare pentru că sunt dotate cu instalaţii învechite şi nesigure. Lungimea totală a reţelei de distribuţie aferentă centralelor de cvartal este de 193 km, din care 50 km depăşesc 25 ani, 45 km au vârsta între 10 şi 20 ani, iar restul a fost pus în funcţiune în ultimii 10 ani.
Reţeaua de transport, construită între 1960 şi 1985, are o lungime de 935 km, din care doar 16% din aceasta a fost reabilitată. Lungimea totala a reţelei de distribuţie este de 2.972 km, din care doar 376 km au fost reabilitaţi.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.