Acordul politic al Coaliției, maculatură. Câte puncte au fost încălcate

La Art. 1 – Principii de funcționare, Coaliția și-a asumat:

1) Activitatea Coaliției se fundamentează pe buna colaborare, transparență și responsabilitate +  5) Coaliţia va asigura transparența decizională şi o comunicare unitară, pentru a primi încrederea cetățenilor şi a partenerilor internaționali în actul de guvernare.

Le luăm la pachet. Mai are rost să dezbatem de ce nu au fost îndeplinite? Buna colaborare a PSD-PNL-USR s-a văzut cu fiecare atac public, vot la moțiunile împotriva miniștrilor din propriul Guvern sau amenințare cu ruperea Coaliției.

Comunicare unitară? Dăm doar două exemple majore în care partidele au vorbit pe voci diferite:

1. majorarea salariului minim și plafonarea adaosului comercial.

Social-democrații au dat garanții oamenilor că salariul minim va crește, iar Ilie Bolojan a ieșit public să spună că nu există bani la buget pentru asta.

     2. plafonarea adaosului comercial la alimente

Social-democrații au acuzat-o pe purtătoarea de cuvânt a Guvernului că-și întrece atribuțiile, fiindcă a anunțat public că neprelungirea plafonării e o decizie luată în Coaliție. Chiar președintele PSD i-a sugerat premierului să o demită pe Ioan Dogioiu.

Încrederea cetățenilor?

Conform unui sondaj din urmă cu o lună, realizat de ARA, 76% dintre cetățeni spun că au foarte puțină încredere în premierul Bolojan, iar 68 % dintre români nu au încredere că măsurile luate de Guvern pot duce la redresarea economiei.

La capitolul încredere a partenerilor internaționali, vedem că însuși Sorin Grindeanu, unul dintre liderii Coaliției, merge la Bruxelles să se plângă de premier.

„I-am spus doamnei Metsola că întârzierea aplicării unor soluții adoptate deja de alte țări europene, soluții care au temperat creșterea prețurilor, poate afecta performanța guvernării pro-europene și oferă combustibil forțelor extremiste și populiste”, a zis Grindeanu.

Și nu în ultimul rând, transparența decizională – sindicaliștii s-au plâns de nenumărate ori că nu sunt consultați de premier.

4) Formațiunile politice membre ale Coaliției se angajează să ducă o politică moderată şi echilibrată, prin alinierea la obiective comune, în ciuda unor diferențe ideologice.

Chiar social-democrații se plâng că diferențele ideologice sunt o prăpastie mult prea mare în Coaliție.

„Noi avem astăzi un buget de dreapta, făcut după chipul și asemănarea domnului Bolojan, un buget care, în mare, are grija până la urmă a oamenilor bogați, dar care nu protejează absolut deloc oamenii obișnuiți”, o spune chiar liderul PSD.

„Am făcut această analiză noi, cei de la PSD, ca membri ai acestei Coaliţii. Am discutat despre ce puteam să facem noi mai mult în interiorul acestei Coaliţii, despre măsurile pe care unele dintre ele le-am stopat, le-am îndreptat pe altele, le-am corectat, le-am impus. Altele n-am reuşit. E o Coaliţie de patru partide, o Coaliţie în care PSD este singurul partid de stânga dintr-o Coaliţie de dreapta, cu alte trei partide de dreapta”, se mai plânge Grindeanu.

Și diferențele ideologice s-au văzut clar de-a lungul acestor luni, culminând la construcția bugetului de stat, buget aproape blocat tocmai din această cauză.

Punctul 7 al acordului spune că fiecare decizie politică majoră este adoptată prin consens politic, cu implicarea directă a tuturor formațiunilor politice componente ale Coaliției şi a prim-ministrului.

Până să ajungă cele patru partide la consens, se poartă dezbateri luni de zile, cu scandal. Și chiar când se ajunge la o decizie, aflăm că nu a fost consens, de fapt.

Avem cazuri interne, cum ar fi măsurile din pachetele austerității – după ce a fost adoptat pachetul, PSD a anunțat că social-democrații au fost ignorați de Ilie Bolojan, și au cerut eliminarea anumitor măsuri (CASS mame, veterani, deținuți politic).

Și avem și un caz care s-a întins pe plan extern, anume MERCOSUR.

Social-democrații au semnalat că procesul decizional nu a fost unul transparent și conform legii și că „nu a existat o consultare reală”. PSD a acuzat ministrul de Externe al Guvernului din care face parte de „act de trădare a intereselor fermierilor români”.

În vederea implementării programului de guvernare Coaliția va susţine urmatoarele direcții:

Meritocrația şi profesionalismul vor fi promovate în administrație, dincolo de apartenenţă politică

Chiar în timp ce premierul a anunțat cum vor dispărea sinecurile și „lipitorile politice” abonate la funcții publice, membrii PNL demonstrau contrariul. Digi24 a scris atunci despre președintele PNL Curtea de Argeș – Ion Cosmin Petrescu, care devenea director general adjunct al Companiei de Drumuri, funcție care se adăuga la altele pe care le deține prin instituțiile statului: în Consiliile de Administrație ale Companiei de Investiții Rutiere și Electrica.

Un alt exemplu este purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Ene Dogioiu, care a fost numită membru în Consiliul de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune.

Ca purtător de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu are rangul de secretar de stat. Legea privind regimul incompatibilităților arată că secretarii de stat nu pot ocupa un loc și în Consilii de Administrație. La acel moment, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), ONG-uri care apără libertatea de exprimare, au respins numirea și au transmis că nominalizarea ridică probleme de compatibilitate și de independență instituțională.

Ioana Dogioiu a spus că „membrii Consiliului de Administrație nu au absolut nicio atribuție în privința politicii editoriale.

O altă numire controversată a fost cea a lui Salvador Caragea ca administrator special la Fabrica de Armament de la Sadu, judeţul Gorj.

Tot la capitolul profesionalism îl avem și pe Mihai Busuioc, propus de PSD judecător la Curtea Constituțională. Busuioc este exemplul perfect: nu are experiență în magistratură, nu a activat ca judecător sau procuror și nu respectă cerința de a avea cel puțin 18 ani în activitate juridică sau învățământ superior. Cu toate acestea, a ajuns judecător CCR. Înainte de asta, el a fost președinte la Curtea de Conturi, pus acolo de Liviu Dragnea.

Eliminarea privilegiilor nemeritate şi tratament egal în fața legii

Guvernul tot promite, ca altele dinainte, interzicerea cumulării pensiei cu salariul. Pe lângă faptul că e tergiversat, proiectul menține privilegii prin categoriile exceptate: super specialii. Adică persoanele care au mandatul prevăzut în Constituție, dar alese pe funcții publice. Așadar, judecătorii CCR, cei de la CSM, șeful statului, consilierii Curții de Conturi, Avocatul Poporului, parlamentarii sau aleșii locali (primari sau șefi de CJ).

Reforma pensiilor speciale este un alt obiectiv agreat în protocolul Coaliției

Dar știm cum a stat treaba și aici. Tocmai din cauză că partidele politice nu au dat dovadă de bună colaborare și responsabilitate, legea a fost adoptată pe ultima sută de metri. De aceea, suntem încă sub riscul de a pierde cele 231 de milioane de euro. Reprezentanții de la Bruxelles încă analizează cererea României.

Asta ne duce la un alt punct, îndeplinirea jaloanelor şi accesarea fondurilor europene din Planul Naţional de Redresare şi Reziliență, ratat cu brio.

Guvernul vrea să trimită până la finalul PNRR, adică luna august, încă două cereri de plată, deși în evaluare mai este una. Plus alte obiective pentru care riscăm să pierdem sute de milioane de euro.

MIPE menționează într-un răspuns pentru Cotidianul că pentru cererea de plată numărul 5 sunt 28 de jaloane și ținte. Dintre acestea, doar două sunt îndeplinite. Restul de 26 sunt „în curs de îndeplinire”. Așadar, 90% dintre acestea nu sunt gata.

Cererea de plată numărul 6 va fi și mai complicată, dat fiind consistența ei. Această ultimă cerere va include un număr de 151 ținte și jaloane. Conform răspunsului dat pentru Cotidianul de MIPE, doar șase sunt „îndeplinite”. În schimb, 145 sunt în diferite stadii de implementare. Termenul limită este finalul lunii august. Adică 29 de jaloane pe lună, performanță pe care până acum guvernele nu au atins-o.

Mențiuni speciale:

Adoptarea urgentă a unui plan credibil de reducere a deficitului bugetar;

Într-adevăr, deficitul a scăzut la începutul acestui an, față de aceeași perioadă a anului trecut, dar experții semnalează că deficitul bugetar ridicat și datoria publică rămân principale vulnerabilități.