Câți clienți ai băncilor au făcut notificări de dare în plată

Până în prezent la nivelul întregului sistem bancar românesc s-au înregistrat între 4.800 și 5.000 de notificări de dare în plată, anunță avocatul Gheorghe Piperea, citând surse ale sale.

“Tehnocraţii din Ministerul de Finanţe spuneau, săptămâna trecută, că ar fi doar 300 de notificări, iar pentru un asemenea număr de persoane nu se justifică o ordonanţă de urgenţă de modificare a Codului fiscal care să spună în clar că nu există impozit într-o dare în plată. Trompetele opozanţilor legii dării în plată spuneau ieri că sunt cam 700 de notificări, din care peste 250 au fost contestate (se insistă, desigur, pe cifra de 250, că se evidenţieze că legea e emisă pentru cei care nu au nevoie de ea; din 250 de dosare, însă, mai mult de 150 sunt dosare unde banca e pârât, deci debitorul a cerut ştergerea datoriei, iar nu banca a contestat vreo dare în plată). Uite cum ne joacă feste statistica (acea ştiinţă care nu minte, dar care poate fi un bun instrument în mâna unui mincinos) – 250 din 700 poate să însemne „peste 30%” notificări de dare în plată contestate, dar 250 din 5.000 înseamnă doar 5% notificări contestate (iar dacă reţinem doar cele 100 de contestaţii reale depuse de bănci contra unor notificări de dare în plată, rămânem cu un procent de 2% …). Ce să mai zici şi de cifrele astea, de când cu mica lor manipulare de către onorabilii de la BNR care s-au opus legii dării în plată şi au eşuat”, a scris Piperea pe contul său de Facebook.

Mai departe, avocatul a ținut să se adreseze celor care “au ezitat să notifice (pe motiv de cost mare al „tranzacţiei”, din teamă de reacţia judiciară a băncilor, din spaima de reacţia Curţii Constituţionale, în legătură cu care avocaţii băncilor).
Potrivit acestuia, cei 5.000 de inși care au notificat vor obține: (i) cei care sunt deja evacuaţi, vor avea executarea silită prin poprire
suspendată; până când instanţa le va şterge datoriile (iar acest lucru poate fi cerut oricând după trecerea celor 30 de zile), nicio poprire nu mai este valabilă; continuarea acesteia expune atât creditorul şi executorul, cât şi terţul poprit (angajatorul debitorului) la contestaţii în justiţie şi la acţiuni penale pentru abuz; (îi) cei care nu sunt încă executaţi, deci încă au în posesie imobilul ipotecat, vor
avea toate efectele contractului îngheţate; efectul de îngheţare nu dispare decât efectuarea tranzacţiei la notar sau după respingerea de către instanţa a dării în plata (respingerea acesteia de către banca/cesionarul creanţei nu are niciun efect); tranzacţia de dare în plată la notar se poate face în ziua imediat următoare expirării celor 30 de zile minime de aşteptare, în luna următoare, în anul următor
sau în cincinalul următor; la fel, acţiunea în justiţie prin care să se obţină acelaşi efect ca şi autentificarea la notar a tranzacţiei poate fi făcută într-o zi, o lună, una an sau un cincinal; în tot acest timp, notificarea îşi păstrează efectele – contractul este îngheţat; cel care a făcut notificarea nu va trebui să plătească nimic băncii/colectorului de creanţă; mai mult, după un cincinal, timp în care banii care ar fi trebuit să meargă la banca/cesionarul creanţei în lipsa notificării, se adună la debitor, care va putea, astfel, să renunţe la notificare,
căci va putea să achite o mare parte din datorie, să vândă imobilul cu un preţ rezonabil, să refinanteze etc; precizez că nu există nicio modalitate legală că debitorul fără incidente (localizate în timp înainte de notificare) să poată fi trecut în biroul de credit – acolo se trec numai restanţele, or debitorul nu are nicio datorie pe perioada notificării (iar datoria viitoare se şterge, cândva, când debitorul va merge la notar sau instanţa pentru a încheia socotelile cu banca); orice altă idee a băncilor – şi văd că onorabilă bcr a procedat deja la înscrierea în biroul de credit a unor debitori care au avut „tupeul” să facă notificare de dare în plata – poate determina procese, inclusiv penale, pentru abuz.

Legea dării în plată, intrată în vigoare pe 13 mai, a fost contestată îndelung de comunitatea bancară. Bancherii susțin că actul normativ ar trebuie contestat la Curtea Constituțională pe motiv că aceasta acționează retroactiv și le afectează dreptul la proprietate, în condițiile în care Banca Națională a României consideră că legea generează risc sistemic sever. O astfel de excepție de neconstituționalitate a solicitat Bancpost magistraților de la Judecătoria Câmpulung.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.