Conducerea Camerei de Comerț și Industrie a României susține că în acest moment nu are niciun contract semnat cu vreo companie privată pentru dezvoltarea proiectului de 3 miliarde de euro de la Romexpo. Această informație, care apare într-o comunicare făcută de instituția condusă de Mihai Daraban, este foarte interesantă pentru că scoate din ecuație Iulius Group, controlat de omul de afaceri Iulian Dascălu, cel care a apărut încă de la început în planurile Camerei de Comerț de revitalizare a terenului imens din nordul Capitalei. ”În momentul de față nu există nici un contract scris între CCIR si vreo companie privată”, se spune în documentul amintit.
Proiectul imobiliar de la Romexpo își pierde din încrederea pe care partenerii privați i-au acordat-o astfel că, primul efect este pierderea finanțării. Un credit de 50 de milioane de euro prevăzut de către sud-africanii de la RMB Holding pentru demararea proiectului imobiliar de la Romexpo va fi restituit acționarilor sub formă de dividende, a anunțat compania. Totul după ce problemele juridice ale terenului au întârziat proiectul. RMB Holding, acționarul RMH Property, care deține participații în Atterbury Europe și Atterbury România, și-a anunțat acționarii că 50 de milioane de euro care erau alocate pentru proiectul imobiliar din București se vor întoarce în conturile acționarilor. Împrumutul către Atterbury Europe urma să convertit în acțiuni, însă au apărut problemele juridie legate de terenul de la Romexpo. În noiembrie 2018, RMH Property a încheiat un parteneriat cu Atterbury Europe și Iulius Group pentru dezvoltarea unui nou hub cu spații de birouri, divertisment, retail și locuințe rezidențiale. Atunci, RMH a investit circa 40,3 milioane de euro în fondarea Atterbury Bucharest, iar alte 104 milioane de euro erau alocate pentru perioada 2019-2021. În plus, RMH Property alocase și credit de 50 de milioane de euro pentru proiect. Acest angajament era deținut de Atterbury Europe în depozit, în numerar și sub controlul RMH Property până la clarificarea statutului terenului de la Romexpo.
Chestiunea Romexpo încă nu este încheiată pentru că președintele Klaus Iohannis a retrimis în Parlament legea prin care 46 de hectare de teren trec de la Romexpo la Camera de Comerț. Șeful statului a solicitat Parlamentului reexaminarea legii. În plus, sunt mari tensiuni în cadrul Coaliției de guvernare în sensul că USR PLUS se opune cu virulență împotriva proiectului. Liderul grupului parlamentar USR PLUS din Senat, Radu Mihail, a calificat, luni, drept o încercare „absolut inacceptabilă” de „a devaliza statul român cu o jumătate de miliard de euro” legea care prevede transmiterea cu titlu gratuit Camerei de Comerț a terenului de 46 hectare de la Romexpo. Astfel, Camera de Comerț ar putea să se asocieze cu dezvoltatorii Iulius Mall și să construiască 14 turnuri în curtea Romexpo. „(…) Iniţiativa legislativă care spune că statul român ar trebui să cedeze gratis 46 de hectare în nordul Bucureştiului, de mare calitate şi de mare valoare imobiliară, împreună cu toate bunurile folosite în prezent de Camera de Comerţ şi Industrie a României în toată ţara, este pentru noi o încercare inacceptabilă de a văduvi practic românii de o valoare care trebuie folosită altfel. Mi se pare absolut inacceptabil ca românii să nu beneficieze de un bun de o astfel de valoare. Gândiţi-vă ce se poate face cu 300 – 500 de milioane de euro”, a afirmat senatorul USR PLUS.
CCIR susține că proiectul va genera aproape 1 miliard de lei și 32.000 de locuri de muncă. ”Așa cum arată studiul firmei de consultanță din Big4, într-adevăr, în faza de construcție, de până la maximum cinci ani, și nu cum se speculează mai nou, anume că proiectul va fi construit în 40 de ani – o mare dezinformare și o nouă alterare a datelor comunicate de CCIR, dezvoltarea noului Romexpo va genera aproape 1 miliard de lei la bugetele locale și național, dintre care aproape 600 milioane de lei în primii trei ani și peste 400 milioane de lei în ultimii doi ani ai construcției. Înțelegem disperarea celor cu interesele mobiliare în a face noi mall-uri, însă am mai spus că noi vrem altceva la Romexpo. Revenind la beneficiile proiectului nostru, după finalizarea construcțiilor, deci în perioada de funcționare, în fiecare an, noul Romexpo va contribui cu mai mult de 1,7 miliarde de lei la bugetul de stat.
Și da, proiectul noului Romexpo va genera, potrivit aceluiași studiu, peste 32.000 de locuri de muncă, ceea ce reprezintă mai mult decât forța de muncă aferentă unui județ mediu din România. Toate acestea nu sunt promisiuni populiste legate de pensii, ajutoare sociale și alte fantasmagorii care să întunece sau să spele mințile, ci sunt cifre care arată rezultatele pe care le urmărim, pe care ni le asumăm și care stau la baza demersului din Parlament. Ne dorim ca parlamentarii să aibă proiectul pe masă pentru vot și să voteze potrivit conștiinței și mandatului încredințat de cei care i-au ales. În același timp, să aibă în vedere că prin cererea de reexaminare a legii nu se aduce în discuție oportunitatea deciziei de acționa în privința proprietății private a statului, ceea ce de altfel a statuat și Curtea Constituțională atunci când a considerat că legea e constituțională. Tot ceea ce s-a cerut prin reexaminarea legii este detalierea unui mecanism de garanții în favoarea statului odată cu trecerea terenului la Camera Națională, ceea ce cu siguranță Parlamentul o va face”, susțin oficialii CCIR.
Referindu-se la terenul pe care se află Romexpo, despre care se spune că valoarează 200 milioane de euro, CCIR susține că statul ar trebui să despăgubească Camera de Comerț și Romexpo cu mai mult de 200 milioane de euro, atât cât valorează terenul. ”
Deci dacă ar vinde, statul ar trebui mai întâi să plătească. Sau să găsească un cumpărător dispus să achite și factura cu despăgubiri către CCIR și Romexpo. Ulterior, tot același cumpărător al terenului poate alege să facă hale de depozitare sau orice pentru care să plătească statului minimul de taxe si impozite. Sau ar putea face blocuri de locuințe, ceea ce noi am exclus categoric din proiect”, spun cei de la Romexpo.
CCIR afirmă că terenul nu se poate poate vinde pentru ca nu este liber de sarcini – dreptul de folosință al CCIR este o sarcină asupra terenului, în plus, orice cumpărător ar fi obligat sa preia sarcinile acestuia si sa respecte proprietatea Romexpo. Despăgubirile pe care statul sau cum am arătat, cumpărătorul, le-ar datora CCIR și Romexpo, în cazul în care statul ar vinde sau cumpărătorul ar cumpăra terenul, depășesc cu mult valoarea speculată a terenului. ”Reiterăm faptul că terenul de sub Romexpo este dat de stat către CCIR încă din anii ’60-’70. Atunci statul, prin Camera Națională, a creat Întreprinderea de Târguri și Expoziții care ulterior s-a transformat în actuala Romexpo. Am mai arătat că, spre deosebire de toate fostele întreprinderi de stat transformate după Revoluție în societăți comerciale, cărora li s-a dat începând cu 1991 terenul de sub construcții, recunoscându-li-se astfel dreptul de proprietate, în cazul Romexpo, acesteia sau CCIR nu le-a dat nimeni terenul. Iată de ce am spus și susținem că dincolo de proiectul actual de dezvoltare, se cuvine inclusiv o reparație istorică. Și ne mai punem câteva întrebări: unde era presupusul interesat de cumpărarea terenului în 2004, când, după ce l-a avut în administrare începând din 1990, CCIR a rămas cu folosința pentru 49 de ani? Din 2004 până acum de ce nu a făcut măcar un studiu, o schiță, o machetă sau orice altceva care să arate interesul serios de a cumpăra și de a investi? Sau de ce nu a sesizat încă de atunci Comisia Europeană (CE) că e ajutor de stat și că vrea să cumpere terenul? Măcar începând cu 2007 putea s-o facă, totuși sunt 14 ani de când suntem membri UE.
Noi credem că nu există nici un alt proiect real și demn de a fi luat în seamă care să se califice la minimum în conceptul de proiect de dezvoltare durabilă, ci singurul interes al companiei care afirmă că a reclamat România la CE este doar unul de a încerca stoparea sau măcar încetinirea dezvoltării economice, culturale și sociale a Bucureștiului și de ce nu, a României”, mai spun cei de la Camera de Comerț.
Parlamentari asa zis „romani”,nu mai dati la toti nenorocitii cu grade bucati din Romania!Mai lasati si pentru viitorul copiilor
Daraban asta si „grupul”Iulius nu pot fi anchetati pe capodopera de inselatorie publica?3 miliarde euroi,derbedeilor?:))