Kazahii de la KazMunayGaz au fost la un pas să închidă cea mai mare și modernă rafinărie din România, Petromidia, înainte de 2013, anul când s-a semnat memorandumul de înțelegere cu Guvernul României, act prin care urma să se înființeze un fond de investiții kazaho-român.
În acel moment, securitatea energetică precum și bugetul țării ar fi fost puse în pericol pentru că rafinăria asigură 40% din consumul de carburanți și contribuie la buget cu 1 miliard de dolari anual. Dezvăluirea a fost făcută de către Gabriel Dumitrașcu, responsabil și semnatar al memorandumului din partea statului român. „Datorită sicanelor cu geneză politică, mai puțin principiale, Rompetrol era în pragul închiderii operațiunilor și concedierii angajaților. Fuseseră anunțate preavizele de concediere care afectau peste 3000 de salariați. Principalul obiectiv al negocierilor a fost să mențin în stare operațională Rompetrol din următoarele considerente: a. Contribuția la securitatea energetică: Rompetrol avea o cota de aproximativ 40% din producția de carburanți, ce nu putea fi suplinită decât prin importuri. b. Rompetrol era unul dintre marii contribuabili plătitori la bugetul de stat, cu peste 1 miliard de dolari anual. c. Oprirea Rompetrol ar fi creat un lanț de multiple crize sectoriale în zona utilizatorilor de produse petrochimice și al produselor asfaltice. Ar fi fost afectatie activitățile mai multor firme cu peste 20.000 de angajați și stabilitatea veniturilor bugetare ale statului. d. Ar fi fost afectată încrederea în mediul investițional românesc”, a spus Dumitrașcu. La vremea aceea, Dumitrașcu a fost șef al Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie.
De unde s-a plecat? În 2000, The Rompetrol Group NV, companie controlată de politicianul și omul de afaceri Dinu Patriciu, a cumpărat un pachet de acțiuni de 69,99% din capitalul Petromidia cu 50,52 milioane de dolari. Una dintre condiţii a fost aceea ca noul proprietar să primească facilităţi la plata datoriilor istorice pe care le avea societatea de la Năvodari. Prin contract, cumpărătorul se obliga să plătească eşalonat, pe o perioadă de 5 ani, obligaţiile restante la bugetul de stat. Trei ani mai târziu, rafinăria avea datorii la stat de peste 2 miliarde de lei (circa 603 milioane de dolari). Guvernul Năstase a aprobat o ordonanţă de urgenţă prin care întreaga sumă este transformată în obligaţiuni, cu scandenţa la 7 ani. În 2007, Dinu Patriciu a vândut 75% din grupul Rompetrol firmei KazMunayGas din Kazakhstan şi ulterior şi restul. Până la data scadenţei, 30 septembrie 2010, Rompetrol Rafinare a răscumpărat obligaţiuni de 71 milioane dolari. În acelaşi an, contrar înţelegerii din urmă cu şapte ani, Adunarea Generală a Acţionarilor a aprobat conversia în acţiuni a obligaţiunilor nerăscumpărate. Statul s-a văzut astfel în braţe cu un pachet de 44,69% din acţiunile Rompetrol Rafinare, în contul datoriilor. Statul a contestat în instanţă această decizie, solicitând toţi banii. Într-un final, a acceptat realitatea şi după zece ani de zile, un reprezentant al statului român a participat la o şedinţă AGA Rompetrol Rafinare.După mai multe procese, în 2013, Guvernul României a semnat un memorandum cu proprietarul grupului Rompetrol prin care se sting toate litigiile, şi în urma căruia KMG se oferă să plătească 200 de milioane de dolari pentru achiziţia a 26,7% din acţiunile statiului la Petromidia.
Dumitrașcu spune că la data negocierii și semnării memorandumului, Rompetrol nu avea datorii istorice către statul român. Toate datoriile fuseseră compensate prin răscumpărarea unei părți a obligațiunilor emise în contul datoriilor și diferența de obligațiuni rămase nerascumparate au fost convertite în 2010 în acțiuni, conform mecanismului legal. Astfel, statul român a redevenit acționar cu 44,7% la Rompetrol Rafinare (anterior Statul deținea 0 acțiuni). „Rezultatele obținute în negociere sunt net în favoarea Statului Român. Nu am făcut nicio concesie. Am recunoscut în baza hotărârii Tribunalului Constanța că operațiunea din 2010 de conversie a obligațiunilor în acțiuni a fost făcută legal și corect, recunoaștere care a stat, anterior, și la baza OUG emis în 2012, prin care administrarea acțiunilor obținute la Rompetrol, din conversia obligațiunilor în acțiuni, a fost transferată de la Ministerul de Finanțe la Ministerul Economiei. Aprobarea memorandumului prin lege și nu prin hotărâre de guvern, a fost opțiunea excesiv de prudență a Guvernului, motivată de implicarile și interese politice anterioare în crearea artificială a diferendului.
Statul are că principala sursă de finanțare a cheltuielilor, taxele și impozitele colectate de la agenții economici. Cu cât crește masă impozabilă cu atât statul devine mai bogat și are resurse de finanțare a cheltuielilor publice: sănătate, educație, infrastructură, apărare etc. Propunerea înființării fondului de investiții a venit că o aplicare a principiului că un investitor cu cât este mai ancorat în economia națională, cu atât devine mai integrat și interesat de bunul mers al mediului economic. În plus, Statul Român nu avea o contribuție directă, dar primea o participație de 20% la profit. Investițiile prognozate de 1 miliard de euro ar fi asigurat un surplus anual de taxe și impozite și ar fi generat dezvoltări orizontale și integrări verticale. Fondul investește în proiecte cu o rentabilitate mult mai mare decât oferă sectorul rafinării petrolului. O participație de 44,7% a statului la Rompetrol Rafinare (nu are și partea de comercializare) nu însemna decât o imobilizare de capital, fără perspectiva obținerii de dividende. În lume, doar rafinăriile cu o capacitate de prelucrare mai mare de 10 mil. t/ an generează în mod constant profit, fără a fi afectate major de volatilitatea prețului petrolului. Rompetrol Rafinare a ajuns după semnarea memorandumului și finalizarea unui program de investiții de peste 1,5 mld. USD la o capacitate de prelucrare de 5,5 mil. t/an. Prețul minim oferit de KMGI, de 200 milioane USD pentru 26% din acțiunile deținute de Statul Român, este cu cel puțin 70 mil. USD mai mare decât valoarea acțiunilor atunci și acum”, spune Dumitrașcu.
Fostul șef al Oficiului de Privatizare spune că pe parcursul negocierilor i s-a sugerat de mai multe ori să blocheze discuțiile și mai bine să se închidă Rompetrol. „În România, și atunci și acum mai sunt închise două rafinării mari, fără șanse de repornire”, afirmă Dumitrașcu. El se referă la Arpechim de la Piteși și Rafo de la Onești. Petromidia ar fi fost a treia. Ar fi rămas în funcțiune doar Petrobrazi și Petrotel, ambele de la Ploiești.
Săptămâna trecută, KazMunayGas International (KMGI)și Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), deținută de Ministerului Energiei, au semnat contractul de asociere prin care se înființează Fondul de investiții în energie kazah – român,conform prevederilor Memorandumului de Înțelegere dintre statul român și KMGI (fostul Grup Rompetrol) din 2013. Fondul preconizează un nivel investițional de aproximativ 1 miliard de dolari pe o durată de 7 ani. Contribuția KMGI la capitalul fondului este de 150 milioane de dolari, iar o parte din aceasta, contribuția statului român în valoare de 30 milioane de dolari, va fi achitată de către KMGI. Structura acționariatului fondului de investiții ce va derula proiecte în domeniul energiei este: KMGI – 80% și statul român – 20%.
Unul dintre proiectele vizate de Fondul mixt de investiții se referă la construcția unei centrale de cogenerare(de producere combinată de energie electrică și termică) pe platforma Petromidia, în parteneriat cu Uzina Termoelectrică Midia. Centrala de cogenerare va avea capacitatea de a alimenta cu energie atât orașul Năvodari, cât și rafinăria Petromidia. Valoarea investiției se ridică la 120 de milioane de dolari și se estimează că proiectul va fi finalizat în 4 ani din momentul demarării. Un alt proiect se referă la extinderea cu aproximativ 80 de stații a rețelei de benzinării pe piața locală. Noile stații vor fi dezvoltate prin investiții de tip greenfield, suma totală estimată ridicându-sela 100 de milioane de dolari. „Constituirea Fondului kazah-românreprezintă un succes atât pentru compania noastră, cât și pentru statul român și, implicit, pentru români.Politica de investiții a Fondului esteconceputăpentru a sprijini dezvoltarea proiectelor profitabile, durabile și care aducdividende acționarilor săi. Aceasta înseamnă generarea de beneficii reale atât pentru statul român, cât și pentru KMGI, care va înregistra, astfel, o creștere a profitabiliății.Privim cuîncredere și cu foarte multă responsabilitate către viitorul nostru împreună cu partenerii români.”,a spus Daniyar Berlibayev, Președintele Consiliului de Administrație alKMG International. ”Constituirea Fondului de Investiții kazah-român nu este doar o oportunitate de a atrage noi investiții în sectorul energetic românesc dar, de asemenea, un semnal clar că putem să contribuim la dezvoltarea industriei energetice naționale. Prin investițiile pe care crearea acestui fond le presupunevor fi create noi locuri de muncă în România, iar sectorul energetic național va beneficia de un aport de capacitate de producție”, a spus Constantin Văduva, Președintele Directoratului SAPE.
Gargara pura cu”Fondul mixt de investiții „Kazahii sunt controlati de Rusia 100 $!Nu va iesi nimic ,poate o benzinarie la Deveselu,sa aiba si Rusia un avanpost!:)))Romania este incapabila sa re-nationalizeze sectoarele care asigura securitatea energetica a tarii!Sa nu vorbim de tradare combinata cu prostia?
Gargara pura cu”Fondul mixt de investiții „Kazahii sunt controlati de Rusia 100 %!Nu va iesi nimic ,poate o benzinarie la Deveselu,sa aiba si Rusia un avanpost!:)))Romania este incapabila sa re-nationalizeze sectoarele care asigura securitatea energetica a tarii!Sa nu vorbim de tradare combinata cu prostia?
Pe scurt, hoţul securist de Patriciu cu ajutorul CDR (tot anticorupţi şi ăia, vă amintiţi?) a primit Petromidia pe nimic şi pe urmă a vândut-o pentru 2+ miliarde euro, fără să plătească datoriile istorice. Iar statul român a trebuit să se ”descurce” cum a putut.
Pe total, România a încasat vreo 250 de milioane de euro, iar Patriciu (pretenarul lui Tăriceanu)… de 10 ori mai mult!
Privatizări din astea au fost cu zecile. La fel şi miliardele pierdute de statul român. Acum înţelegeţi de ce n-avem autostrăzi.
si ne intrebam dece suntem saracii Europei..planul a fost diaabolic; realizarea lui diaavoleasca; rezultatele dracesti…dela soferii din securitate pana la inaltii demnitari securisti sunt plini da averi ..la fel sagetile..nu fac parte dintre cei care se plang ori flamanzesc ..daaa nu asta i prob;ema ..efectele problemei se vor manifesta in viiktor .. Romania va ramane tot cu wc ul in curte, drumurile vor duce gtot la Damascus..padurile vor dispare , fetele au deja anticonceptuionale suficente.raman .mnelistii, golanimea si cei care nu spun nimic..cultura????? o fraza da ei inventata..da mult se rezuma la ….cartofi..