Cine beneficiază de secretul afacerilor și de afacerile secrete?

O lege despre secretul afacerilor private, condamnată de zeci de deputați de stânga și de organizații sindicale, a primit undă verde din partea Consiliului Constituțional din Franța. Legea, care transpune în legislația franceză o directivă europeană, a fost propusă și trecută prin parlament de majoritatea partidului prezidențial, La Republique en Marche. Legea are ca obiectiv ”protejarea companiilor împotriva furtului de inovații și să le ajute să lupte împotriva concurenței neloiale”, a explicat ministrul Justiției, Nicole Belloubet.

Stânga franceză s-a opus acestei legi, pe care o consideră ”o violare gravă, excesivă și nejustificată a libertății de expresie și de comunicare”. Partidele de stânga și sindicatele consideră că ”definiția secretului de afaceri este prea extinsă, în special în ce privește protejarea salariaților”. Criticii consideră că această lege foarte favorabilă companiilor va avea ca obiectiv intimidarea jurnaliștilor care vor să relateze despre afacerile din Franța. Mai mulți ziariști i-au cerut președintelui Emmanuel Macron să modifice legea, pe care o numesc ”un instrument inedit de cenzură”.

Consiliul Constituțional, sesizat de parlamentarii de stânga, a arătat că are o capacitate limitată de a-și exercita controlul constituțional pe un asemenea text de lege, câtă vreme Consituția stipulează că directivele europene trebuie transpuse în dreptul național. Ce poate face Consiliul Constituțional este să verifice dacă aceste directive nu intră în conflict cu ”o regulă sau un principiu din identitatea constituțională a Franței”. Consiliul Constituțional a arătat că există ”o exceptie privind protejarea secretului de afaceri în cazul persoanelor fizice care își exercită dreptul de a lansa alerte”, dar și în cazul ”tuturor persoanelor care fac dezvăluiri cu privire la activități ilegale, greșeli sau comportament condamnabil, cu scopul de a proteja interesul general și buna credință”.

Mai multe publicații din Franța au ridicat problema daca nu cumva această nouă lege, europeană la originea sa, nu va ajunge un instrument pentru limitarea accesului la informații publice, având în vedere granița tot mai confuza dintre public și privat, dintre stat si marile companii. Întrepătrunderea public-privat se face în virtutea ”competitivității”, ”atractivității” și ”guvernanței”, concepte cu care se mândrește doctrina neoliberala, de regulă ”pe cheltuiala publică și in beneficiul unei ultraminorități”, scrie unul dintre blogurile Mediapart. ”Este logic, din moment ce Franța este ca o companie start-up condusă de președinte, numărul unu, de guvern, pe post de consiliu de administrație, de Curtea de Conturi, pe post de consiliu de supraveghere, etc.”.

Mai era necesară o lege care să permită o ”inedită cenzură” în presă în cazul unor mari companii despre care ziarele scriu critic tot mai puțin, fie pentru că forța lor este colosală, fie pentru că înseși aceste companii patronează mari publicații? Mai era oare nevoie de o lege pentru secretul afacerilor în cazul în care mai totul este secret atât în sfera privată, dar și în cea publică? ”Ministerul Economiei și Finanțelor îi tratează în mod discreționar pe cei care comit fraude și evaziune fiscală, sustrăgându-i din fața justiției după bunul plac, după criterii algoritmice, secrete și negociate cu ei, în schimbul ”compensațiilor” și ”ajustărilor”, în afara legii comune”, scrie Mediapart. Alt secret este secretul bancar, care ajunge să coste statul francez circa 17 miliarde de euro pe an, suma în comparație cu care anumite deficite publice par derizorii. Secrete sunt și în finanțe, în special așa-numitele tax rulings, aranjamente între state și multinaționale care stabilesc aprioric impozitul corporației și sunt un instrument pentru a le scăpa de o impozitare pe profitul real. Sunt instrumente ieșite din comun și la care nu au acces oamenii obișnuiți și nici o bună parte din companii, scrie Mediapart, amintind că asemenea practici sunt permise în UE pentru a spori ”atractivitatea” pentru investiții.

Secret este în Franța și cazul Benalla, garda de corp a președintelui Macron care a snopit în bătaie un cetățean căzut la pământ. Cazul Benalla, ajuns în presă cu o întârziere de peste două luni, i-a revoltat pe francezi, însă, scrie Mediapart, cum marea majoritate a presei franceze este controlată de nouă miliardari, caracterul ”secret” al acestei afaceri va prima, căci și patronii presei au intersul să beneficieze de ”secretele” mai sus menționate. Secret pare să rămână și cazul lui Alexis Kohler, fost șef de cabinet al lui Emmanuel Macron pe vremea când era ministru al Economiei, personaj care a fost acuzat de conflict de interese și trafic de influență, din cauza legăturilor și banilor primiți din partea companiei constructoare de nave MSC din Italia.

Cazul Benalla, cazul Kohler și legea pentru secretul afacerilor private aduc în discuție scoaterea în spațiul public a afacerilor secrete de interes public, iar puterile economice și politice dominante se tem de acest lucru, scrie Mediapart. Fără asemenea dezvăluiri făcute de presă, fără preluarea și rostogolirea lor mai departe nu ar mai fi nimic de văzut și nimic de dezbătut într-o țară, în afară de subiecte de cancan și de temele propagandei marilor puteri.

Pornind de la cazul Benalla, Mediapart arată că Franța este într-o perioadă a ”conflicetlor de interse, nepotismului și coruptiei”. ”Este suficient să ne gândim la dispozitivele de defiscalizare și denaționalizare în beneficiul unei ultraminorități, a celor care vor să ofere sferei private noi piețe (sănătatea, pensiile, protecția socială), slăbind sau ”reformând” serviciile publice și sistemul de asigurări. Totul prin ordonanțe, care sunt o forma de violență, prin disimulare (cu consecințe sociale și financiare pentru persoane și pentru finanțele publice), prin informații false sau părtinitoare”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.