Citiţi ce spune Eurostat

România se numără printre ţările membre cu cel mai ridicat deficit guvernamental, potrivit cifrelor publicate luni de Eurostat. Comisia Europeană ne-a calculat un deficit mai mare decât cel raportat inițial de autoritățile române.

Majoritatea statelor membre au raportat un deficit guvernamental în 2023, cu excepţia Ciprului, Danemarcei (ambele cu surplus de 3,1%), Irlandei (1,7%) şi Portugaliei (1,2%). Cele mai mari deficite guvernamentale au fost înregistrate în Italia (minus 7,4%), Ungaria (minus 6,7%) şi România (minus 6,6%). În plus, 11 state membre au înregistrat în 2023 deficite guvernamentale mai mari de 3% din PIB.

În cazul României, datele Eurostat arată că deficitul guvernamental a crescut de la o valoare de 88,628 miliarde de lei în 2022 (6,3% din PIB) la 106,568 miliarde de lei (6,6% din PIB) în 2023. Aceasta, în condiţiile în care cheltuielile guvernamentale au crescut de la 40% din PIB în 2022 la 40,2% din PIB anul trecut, iar veniturile au scăzut de la 33,7% din PIB la 33,6% din PIB.

Tot luni, Eurostat a publicat şi datele privind datoria guvernamentală. Conform acestor date, la finele trimestrului patru din 2023, ponderea datoriei guvernamentale în PIB în Uniunea Europeană se situa la 81,7%, de la un nivel de 83,4% în ultimul trimestru din 2022.

Ţările membre cele mai îndatorate sunt Grecia (161,9%), Italia (137,7%), Franţa (110,6%), Spania (107,7%) şi Belgia (105,2%), la polul opus, cel mai scăzut raport datorie-PIB înregistrându-se în Estonia (19,6%), Bulgaria (23,1%), Luxemburg (25,7%) şi Danemarca (29,3%).

România avea la finele trimestrului patru din 2023 un raport datorie-PIB de 48,8%, unul dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. În cifre absolute, datoria guvernamentală a României se situa la finele anului trecut la 783,5 miliarde de lei (48,8% din PIB), în creştere de la 665,4 miliarde lei la finele lui 2022 (47,5% din PIB).

Comparativ cu trimestrul patru 2022, nouă state membre au înregistrat o creştere a raportului datorie-PIB la finele trimestrului patru 2023, în timp ce în 18 state membre acest raport a scăzut. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Finlanda (2,3 puncte procentuale), Letonia (1,8 puncte procentuale) şi România (1,3 puncte procentuale).

În cazul României, datele publicate la începutul anului de Ministerul Finanţelor arată că execuţia bugetului general consolidat pe anul 2023 s-a încheiat cu un deficit de 89,90 miliarde de lei, respectiv 5,68% din PIB, în scădere de la 5,76% cât a reprezentat soldul negativ al anului 2022.Veniturile totale au însumat 521,45 miliarde de lei anul trecut, în creştere cu 13,3% de la an la an, pe fondul încasărilor din fonduri europene, impozitul pe salarii şi venit şi contribuţii de asigurări. Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 611,35 miliarde de lei au crescut în termeni nominali cu 13% comparativ cu anul precedent, menţinându-şi ponderea la nivelul de 38,6% din PIB.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 2
Author

4 Comentarii

  1. Daca n-ai buget multianual, nu poti avea surplus, anul bugetar se „inchide” pe zero, nu exista report.

  2. Deficit+ Inflație+Sărăcie crunta=D.I.S., asta a patronat 10 ani Plavanul cu ai lui PNL, USR și PSD prin Romania educata cu minciuni escrocherii și înșelătorii la vedere.

  3. Aha.. De asta vă inghesuiți la război bre ?? Aveți de demonstrat că o bombă rusească nu e atît de distrugătoare ca un sistem politic romînesc lichea la licurici..

  4. hahahaha… cititi si credeti ce va spune propaganda. „economia duduie”

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.