Pornit și el într-o campanie de propagandă, premierul Nicolae Ciucă s-a dus la Țebea, împreună cu Lucian Bode și cu Paul Stănescu, toți trei „doctori” la datul cu stîngul în dreptul și la patriotism de paradă. De dragul lui Avram Iancu au fost și fluierați și huiduiți și făcuți hoți. Li s-a mai întîmplat și altora, dar nu le-a crăpat obrazul. Nici n-au înțeles mare brînză și nici n-au demisionat. De data aceasta, există o acoperire. S-ar putea să fi fluierat și adversarii politici. Adică, acea parte din popor care nu-i mai crede și care n-are încredere în „cei trei crai” de la București. Iată declarația premierului:
„Din nefericire, trecem printr-o perioadă a incertitudinii şi nesiguranţei. Oamenii au multe temeri şi pe bună dreptate sunt îngrijoraţi pentru ce le rezervă ziua de mâine. Avem un război nu departe de graniţele României, avem o serie de efecte negative ale acestui război pe care le resimţim în viaţa noastră de zi cu zi. Avem o iarnă grea în faţă pe care trebuie să o pregătim cu înţelepciune, echilibru şi responsabilitate. Nu va fi uşor, dar România va reuşi să depăşească toate aceste greutăţi, pentru că suntem pregătiţi pentru orice scenariu”.
După părerea mea, oamenii care au fluierat la Țebea s-au prins că nu suntem pregătiți pentru nici un scenariu. Și-au umflat pieptul și au dat drumul la interjecții și huiduieli ca expresie a „incertitudinii și nesiguranței” pe care le arată guvernul Ciucă în aproape fiecare zi.
Ce a mai zis premierul Ciucă la comemorarea de la Țebea?
„Suntem aici pentru a comemora 150 de ani de la moartea lui Avram Iancu, erou al naţiunii române şi simbol al luptei pentru libertate, dreptate socială şi unire naţională. (…) Astăzi nu îl comemorăm doar pe Avram Iancu, marele nostru erou revoluţionar, om al legii, intelectual paşoptist şi patriot, astăzi sărbătorim împreună naţiunea română unită, aici la Ţebea, între Gorunul lui Horea, mormântul lui Avram Iancu, mormintele tribunilor săi şi mormintele soldaţilor eroi din cele două războaie mondiale, îi spunem ‘Crăişorului Munţilor’ că visul său lăsat moştenire urmaşilor a fost împlinit. România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil (…). Viitorul este întotdeauna nesigur, dar trebuie să avem curaj, să fim determinaţi şi pregătiţi să-l întâmpinăm. Trebuie să ne gândim mereu la lecţiile trecutului, să ne amintim de curajul, determinarea şi sacrificiul înaintaşilor noştri, când au fost puşi în faţa unor decizii grele, decizii care au schimbat fundamental soarta naţiunii”.
Caragiale redivivus!
Omul are nevoie de dragoste. Viața fără duioșie și fara iubire nu e decât un mecanism uscat, scârțâitor și sfâșietor. (V. Hugo)
La sfârșitul jocului regele si pionii ajung în aceeași cutie. (Ingrid Ștefania)
Despre NECUNOAȘTEREA de catre „bufonul regilor străini” a spiritualității POPORULUI cel ROMÂNESC …
Miorița este un poem folcloric românesc, răspândit în peste 1400 de variante în toate regiunile României. Este o creație populară specific românească, nefiind cunoscută la alte popoare. Cântecul a fost zămislit în zona sudică a Carpaților Orientali, la nordul Munților Vrancei. În Transilvania având la bază un rit de inițiere și interpretat sub forma de colindă, în timpul sărbătorilor de iarnă. S-a transformat în baladă (în regiunile din sudul și estul țării), în această versiune fiind socotit un text literar desăvârșit din punct de vedere compozițional și stilistic. A fost analizat și comentat de cei mai de seamă oameni de cultură români. Motivul mioritic a constituit sursă de inspirație pentru scriitori, compozitori și artiști plastici români și străini. A fost tradus în peste 20 de limbi străine. Este socotit unul din cele patru mituri fundamentale ale literaturii românești.
Prin aceasta NECUNOAȘTERE profunda a SPIRITUALITĂȚII cele ROMÂNEȘTI … „bufonul regilor străini” se deconspira ca fiind un simplu STRAIN (NEROMÂN) și ANTIROMÂN. Adica un NIMENI de NICAIERI (APATRID). QED.
Dej și Ceaușescu au fost niște conducători politici din România.
ISTORIA straveche este o ȘTIINȚĂ. Studiată dpv. arheologic, genetic și documentar. Studiată DOAR de către specialiștii din domeniu. Cu rezultate INDEPENDENTE de regimurile politice vremelnice.
Istoria străveche a TARAMURILOR noastre (paleolitic, neolitic, epoca geto-dacica, daco-românească) a fost STUDIATA de către SPECIALIȘTII din DOMENIU chiar și între anii 1947-1989.
Dej și Ceaușescu au fost conducători politici din România.
ISTORIA straveche este o ȘTIINȚĂ. Studiata dpv arheologic, genetic și documentar doar de catre specialiștii din aceste domenii.
Conducatori geto-daci, menționați arheologic și documentar:
Charnabon, regele Geților menționat de Sophocles in Triptolemus – sec. V BC.
Cothelas – sec. IV BC.
Rex Histrianorum, in Histria, mentionat de Trogus Pompeius and Justinus – 336 BC.
Dual – sec. III BC.
Moskon – sec. III BC.
Dromichaetes – sec. III BC.
Zalmodegicus – cca. 200 BC.
Rhemaxos – cca. 200 BC.
Rubobostes – cca. 200 BC.
Zoltes – 200 BC.
Oroles – sec. II BC.
Dicomes – sec. I BC.
Rholes – sec. I BC.
Dapyx – sec. I BC.
Zyraxes – sec. I BC.
Burebista – 82–44 BC.
Deceneus – 44 BC – 27 BC .
Thiamarkos – sec. I BC – sec. I AD, rege dac (inscripție „Basileys Thiamarkos epoiei”).
Cotiso – c. 40 BC – c.9 BC.
Comosicus – 9 BC–30 AD.
Scorilo – c.30–70 AD.
Duras – c. 69–87.
Decebal – 87–106.
106 -275 AD, Dacia Romana.
Pieporus, regele dac al Costobocilor – se. II AD (inscription)
Tarbus – sec. II AD. Menționat de Dio Cassius .