Clotilde Armand, lupul moralist de la tehnocrați

Încheiat cu americanii de la „Bechtel”, contractul pentru construirea Autostrăzii Transilvania s-a dovedit a fi una dintre cele mai păguboase afaceri încheiate de România în ultimii 27 de ani. A fost o mare „cacealma” de pe urma căreia a beneficiat și Clotilde Armand, în calitatea sa de director al „Egis România”. Contractul e de 213 milioane lei.

„Eu regret foarte mult acest contract cu Bechtel, noi n-am făcut decât să verificăm că Bechtel face lucrări de calitate şi cantităţile sunt corecte. Regret acest contract, noi am apărat interesele românilor. După ce s-a reziliat contractul cu Bechtel erau multe de făcut. Erau 900 de contracte de chirii pentru organizarea şantierului. Era de făcut inventar pentru tot ce era acolo”, a declarat Clotilde Armand, astă vară, pe vremea în care candida pentru postul de primar al Sectorului I.

Curios, Clotilde candida pentru o funcție de edil-șef, în condițiile în care Primăria Sectorului 1 avea relații contractuale cu firma la care era director. În termeni penali, aceasta se numește conflict de interese.
De fapt, declarația candidatei conținea o mare doză de ipocrizie: în spatele acestor ,,regrete” se ascunde faptul că firma ,,Egis România”, al cărei director este româno-franțuzoaica Armand, a câștigat bani frumoși în urma unor contracte de consultanță acordate exact pe vremea derulării contractului ,,Bechtel”.

Coșmarul Bechtel, bucuria țeparilor

Noiembrie 2003: printr-o ordonanță de urgență emisă de Guvernul Năstase, fostul CNADR a fost împuternicit să înceapă negocierile cu firma americană Bechtel, în vederea construirii Autostrăzii ,,Transilvania”.

Inițial, acest contract părea o afacere deosebit de serioasă: Bechtel este o divizie a complexului militaro-industrial american, cu o cifră de afaceri anuală de 37 de miliarde de dolari, așadar, cam un sfert din PIB-ul României. Atunci, atribuirea contractului s-a făcut prin încredințare directă, așadar, fără niciun fel de licitație. Concret, Autostrada ,,Transilvania” ar fi urmat să aibă patru benzi, cu o lungime totală de 415 km, și urma să treacă prin orașele Brașov, Făgăraș, Sighișoara, Târgu Mureș, Cluj Napoca și prin Oradea până la granița cu Ungaria.

De-a lungul timpului, contractul încheiat între CNADNR și Bechtel a fost menținut în vigoare de toate partidele care, vreme de zece ani, au trecut, într-un fel sau altul, pe la guvernare: PSD, PDL, PNL, ALDE, UNPR sau UDMR. Inițial, prețul pe kilometru de autostradă a fost estimat la 5,4 milioane de euro. Apoi, au urmat ani lungi de scandaluri în care lucrările au mers din rău în mai rău: întârzieri datorate proastei administrări, scandaluri și acuzații de corupție.

Astfel se face că, în circa zece ani, Bechtel a construit doar 52 de kilometri din cei peste patru sute contractați. Potrivit unei analize a specialiștilor de la Economist Intelligence Unit, Bechtel a livrat doar 12,5 la sută din autostrada pe care se angajase să o construiască, dar a încasat peste 64 la sută din valoarea contractului inițial.

Istoria unui contract eșuat

Pe 30 mai 2013, statul român s-a văzut nevoit să rezilieze înţelegerea cu firma americană, decizie în urma căreia s-au plătit penalităţi de 37,2 milioane de euro. La acestea s-au mai adăugat încă 50 de milioane de euro sub formă de datorii preluate. Concret, în cei zece ani, Bechtel a construit doar 52 de kilometri de autostradă pentru care a încasat totuși 1,1 miliarde de euro.

Întregul proiect al Autostrăzii Transilvania a fost împărțit în ,,tronsoane” care unesc diverse localități aflate pe traseul ei. De fapt, contractul Bechtel a fost o afacere deosebit de complexă, în care au fost implicate multe alte firme, care și-au asumat diverse sarcini tehnice sau executive: firme de proiectare, firme de construcții plus firme de consultanță. Exact acest din urmă domeniu este cel în care s-a implicat și Clotilde Armand, în calitatea sa de director al firmei Egis România.

Încă de la început, supervizarea lucrărilor de construcție la autostrada Transilvania a fost încredințată firmei franțuzești Egis. Concret, filialelor Egis International și Eris Route Scetauroute din România. Ca de obicei, și în privința acestora lucrurile sunt ceva mai complicate.

În țara noastră funcționează două entități juridice reunite sub ,,umbrela” Egis: Egis România și Egis International SA Franța – Sucursala București.

Egis România SA, înregistrată la Registrul Comerțului din București în 1996, sub numele de INFRA-CONSULT, în 2007, devenită filială a Grupului Egis, Franța, și-a schimbat numele în Egis România.
A doua firmă, Egis International SA Franța, Sucursala București, înregistrată la Registrul Comerțului din București în anul 2004, sub numele de EGIS BCEOM Societe Francaise d’inginerie SA Franța, Sucursala București, ca sucursală a aceleiași societăți din Franța, care din ianuarie 2011 și-a schimbat numele în Egis International SA Franța, Sucursala București.

Începând din septembrie 2013, Clotilde Armand este director al Egis România. Funcție pentru care primește o retribuție anuală de 249.973 lei. Dar conform propriei sale declarații de interese, ea se mai ocupă, în același timp, și de managementul EGIS Bulgaria EAD, de unde primește echivalentul a încă 284.057 lei.
La numirea sa în funcția de director general al Egis România, Clotilde Armand a avut un mesaj în care a vorbit despre firma pe care o conduce: Egis este un grup internațional care oferă inginerie, structurarea proiectelor și operațiuni. În inginerie, sectoarele sale de activitate includ transportul, dezvoltarea urbană, construcții, industrie, apă, mediu și energie. Angajând 13.000 de persoane, inclusiv 8.300 în inginerie, grupul a generat o cifră de afaceri gestionată de 936 milioane de euro în 2015.

„În România experimentăm vremuri interesante. Guvernul și piețele bursiere stabile promit o creștere economică stabilă pentru întreaga țară”, mai spunea Clotilde Armand, în spațiul public.

Bani încasați ,,pe tronsoane”

Întregul proiect al Autostrăzii Transilvania a fost împărțit în ,,tronsoane” care unesc diverse localități aflate pe traseul ei. De fapt, contractul Bechtel a fost o afacere deosebit de complexă, în care au fost implicate multe alte firme care și-au asumat diverse sarcini tehnice sau executive: firme de proiectare, firme de construcții plus firme de consultanță. Exact acest din urmă domeniu este cel în care s-a implicat și Clotilde Armand, în calitatea sa de director al firmei Egis Romania.

Contracte de consultanță pentru care firma Egis, sub diversele ei nume, a câștigat, până la rezilierea contractului cu Bechtel de pe șantierul Autostrăzii Transilvania, peste 213 milioane de lei.

Sumă care, defalcată pe ani, se prezintă astfel: 2004: 60,66 milioane lei; 2008: 21,65 milioane lei; 2009: 31,07 milioane lei; 2010: 26,04 milioane de lei; 2011: 49,69 lei; 2012: 16,59 lei; 2013: 7,66 lei. Bani mulţi, al dracu’ de mulți, care au fost achitați în schimbul unei consultanțe oferite unui contract de construcție care nu s-a mai finalizat niciodată.

Autostrada prăbușită

După cum bine știm, pe tronsonul Orăștie-Sibiu, între Săliște și Cunța, s-au descoperit, după doar câteva luni de la inaugurare, o serie de grave deficiențe de construcție, deficiențe care au obligat la demolarea lucrării și reconstruirea ei.

O măsură dramatică, nemaiîntâlnită în acest domeniu. Chestionată în legătură cu acest eșec și mai ales despre cei care se fac vinovați pentru el, Clotilde Armand a declarat, la un moment dat: „E complicat. Este greu să dăm verdicte din afară pentru că e complicat. (…) Cele patru entități: beneficiar, proiectant, constructor şi supervizor, trebuie să se înțeleagă şi să coopereze pentru ca o autostradă să fie construită în condiții bune”. Dar și că ,,aici este clar că ceva nu a mers bine. Într-un proiect atât de complex sunt foarte multe părţi implicate, fiecare cu rolul său în desfășurarea proiectului. Poate într-adevăr să fie vina proiectantului (care nu a proiectat bine), poate să fie de vină constructorul care nu a respectat proiectul, poate să fie de vină cel care face supervizarea pentru că nu a observat că execuția constructorului nu a fost corectă şi poate să fie beneficiarul, care, de exemplu, ar pune presiuni pentru finalizarea lucrărilor înainte de termen şi înainte ca acestea să fie corespunzătoare: «Nu mă interesează, eu vreau să fie gata». Oricum, s-au făcut deja expertize pe această temă şi sunt instituţii abilitate ale statului care deja analizează aceste aspecte”. Dar tot Clotilde Armand a mai spus că firma sa nu a participat la această licitaţie.

Câștiguri oneroase, la vedere

Foto Facebook

Până la plecarea americanilor de la Bechtel de pe şantierul Autostrăzii Transilvania, francezii de la Egis încasaseră mai bine de 213 milioane de lei. Ei urmăreau dacă lucrările sunt de calitate şi respectă proiectul, cum cere legea în cazul fiecărui şantier.

Supervizorii au continuat să fie plătiţi încă 15 luni după momentul lunii mai 2013, când şefii de la Drumuri au rupt înţelegerea cu americanii de la Bechtel şi au suspendat şi contractul de supraveghere. În acest timp, Egis a încasat în această perioadă 30% din valoarea lucrărilor estimate, pentru că au menţinut un birou la Bucureşti şi câţiva angajaţi, potrivit Companiei de Autostrăzi.

Raportările către Ministerul de Finanţe arată însă că francezii nu au avut în acea perioadă niciun om în România. Cu toate acestea, au mai obţinut două contracte de supervizare pentru varianta ocolitoare a Aradului şi pe lotul 1 al autostrăzii Sebeş-Turda.

Dan Costescu, ministrul Transporturilor: „Probabil de aceste lucruri se vor ocupa alte persoane, alte instituţii care vor evalua lucrurile care s-au întâmplat în trecut. Noi trebuie să ne preocupăm dacă în prezent prestaţia este corespunzătoare cu retribuţia”.

Cei mai mulţi bani i-au primit în perioada 2009-2011, adică în perioada în care constructorul american reuşea să inaugureze 52 de kilometri din şoseaua rapidă între Câmpia Turzii şi Gilău.

Potrivit Ministerului Finanţelor, în acea perioadă, francezii de la Egis aveau în România 2-3 angajaţi şi profituri de milioane de lei.

Contractul cu ei a fost reluat în vara anului 2014, când au început lucrările la tronsonul Gilău-Nădăşelu. Valoarea facturilor decontate între timp de stat a mai crescut cu 39 de milioane de lei, deşi până la începutul acelui an s-a lucrat pe doar 9 kilometri din Autostrada Transilvania.

Veniturile din Egis sunt consemnate în declaraţia de interese

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.