Comerţ înfloritor cu „moaşte” demontate ale regimului comunist

După victoria „Revoluţiei Demnităţii”, după cum se numeşte în Ucraina ceea ce restul lumii cunoaşte doar drept Euromaidan, în februarie 2014, în multe oraşe ale Ucrainei au început mişcări spontane de demontare a monumentelor regimului sovietic şi ale ideologiei comuniste, oficiale până în 1991, tolerate şi protejate tacit la nivel simbolic după proclamarea independenţei Ucrainei, la fel ca în celelalte foste republici ale Uniunii Sovietice.

La nivelul noilor instituţii de stat ale Ucrainei, după instaurarea noului regim pro-occidental, s-a adoptat o lege „privind decomunizarea” ţării, pe 9 aprilie 2015. Iar pe 24 octombrie 2016, autorităţile centrale au raportat cu mândrie demontarea a 1.234 monumente ale liderului „revoluţiei socialiste din Octombrie” şi primului conducător al statului sovietic, Vladimir Lenin. Adiţional, au fost scoase din spaţiile publice ale localităţilor ucrainene încă peste 300 de monumente întruchipând alţi lideri sovietici. În acelaşi timp, decomunizarea a inclus şi redenumirea de străzi, localităţi şi raioane. În acest sens, autorităţile ucrainene au redenumit 967 de localităţi şi 25 de raioane. Cea mai notabilă dintre aceste redenumiri este a oraşului Dnepropetrovsk (numit în cinstea liderului sovietic ucrainean Grigori Petrovski), al patrulea ca mărime din Ucraina, cu populaţia de un milion de locuitori, redenumit Dnipro în acest an.

O mare parte din cele peste 1.500 de monumente demontate au dispărut, aparent. Dintre cele ale căror loc de depozitare se cunoaşte, multe vor fi incluse în parcurile tematice de comemorare a perioadei comuniste, care vor fi deschise, după cum se preconizează, în mai multe localităţi din ţară. Unul dintre cele mai mari parcuri de acest gen va fi amplasat în zona Aeroportului internaţional „Juleanî”, de lângă Kiev.

Comerţ cu fragmente din monumentele şi statuile comuniste

În acelaşi timp, în toată Ucraina încep să înflorească afacerile cu bucăţi de monumente comuniste demontate. În acest fel se explică absenţa unui mare număr dintre ele. Sute de cumpărători, în special din străinătate, se înghesuie să cumpere mâini, picioare, şi capete de Lenin şi alţi lideri sovietici, pentru a-şi completa colecţiile. Comercianţii de relicve comuniste vând o palmă de Lenin cu 1000 de grivne (166 de lei), o bucată de mână – 750 de grivne (125 de lei). Bucăţile de picioare şi trunchi se vând la kilogram, cu 50 de grivne (8 lei) kilogramul. Capului de monument al lui Lenin nu i se stabileşte un preţ iniţial, el făcând subiectul negocierilor între vânzător şi cumpărător.

Acest gen de comerţ este oarecum ironic, deoarece seamănă mult cu circulaţia moaştelor în religia creştină, în condiţiile în care regimul totalitar comunist a inclus o dimensiune de imitare a cultului religios, inclusiv prin procesiunile de închinare la trupul neînsufleţit al lui Lenin din mausoleul din Piaţa Roşie.

Lenin de la Bucureşti zace într-un depozit al Primăriei

Statuia lui Lenin din Bucureşti, din Piaţa Scânteii, actualmente Piaţa Presei Libere, a fost sculptată de Boris Caragea şi dezvelită pe 21 aprilie 1960, cu o zi înainte de ziua de naştere a liderului comunist. A fost incendiată în decembrie 1987 în unul dintre puţinele acte de contestare a regimului comunist, apoi demontată pe 4 martie 1990 de către macaragiul Gheorghe Gavrilescu, care a venit din proprie iniţiativă cu propria macara în Piaţa Presei Libere. După demontare, statuia lui Lenin a fost amplasată timp de 20 de ani, până în 2011, în curtea Palatului de la Mogoşoaia, fiind transferată ulterior într-un depozit al Primăriei Capitalei, păzit de Poliţia Municipiului Bucureşti.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.