Compania care a pierdut 500 milioane de lei în România

bani-moneda-romania-inflatie

Compania poloneză CIECH, care controlează combinatul CIECH Soda România, a raportat pierderi totale de peste 500 milioane lei în România, de când a preluat Uzinele Sodice Govora, în 2006. Societatea a trecut printr-o restructurare profundă, a achitat vechile datorii, a făcut investiții importante în fabrică, iar între 2014-2018 a mărit capacitatea de producție cu 30%, iar cifra de afaceri a crescut cu 50%. Numai că scumpirea permanentă a prețului aburului au afectat sustenabilitatea companiei.

Miercuri, 18 septembrie, CIECH Soda România a decis intrarea în faza de stand-by la unitatea sa din Râmnicu Vâlcea, după ce alimentarea cu abur industrial a fabricii a fost suspendată în urma denunțării unilaterale a contractului de către unicul său furnizor, CET Govora. În timp ce salariații în continuare o ofertă de plecări voluntare, compania rămâne deschisă pentru găsirea unei soluții sustenabile, care să permită reluarea operațiunilor și să vină în sprijinul întregii platforme industriale. Acceptarea noului preț al aburului, propus de CET Govora, ar duce la pierderi și mai mari pentru companie, operațiunile sale urmând să devină nesustenabile din punct de vedere economic.

Peste jumătate dintre cei 637 angajați ai fabricii au semnat deja oferta pentru plecarea voluntară, care rămâne deschisă. O parte din personal va fi păstrată pentru a asigura mentenanța instalațiilor, astfel încât producția să poată fi reluată imediat și în siguranță, dacă este găsită o soluție, în timp ce o parte dintre angajați vor avea posibilitatea unei relocări în alte unități ale grupului.

Compania CIECH, al doilea producător european de sodă calcinată și unul dintre cei mai mari investitori polonezi din România, asigură că deocamdată nu a luat decizia de a se retrage din țară și că analizează toate opțiunile. Una dintre soluțiile posibile este un proiect pentru o centrală nouă, eficientă, la care ar putea contribui toți partenerii de la nivel local, precum Consiliul Județean Vâlcea sau Chimcomplex.

“Ne aflăm într-un moment greu pentru fiecare sodist, pentru toți cei care s-au dedicat acestei uzine, toți cei care au pus suflet în această companie. Am căutat mereu cooperare și soluții la partenerii noștri de dialog și nu doar pentru viitorul fabricii, al angajaților noștri, ci pentru avea un proiect durabil care să ajute întreaga platformă industrială, să vină în sprijinul întregii comunități. În acest moment, cu noul preț la aburul industrial, pierderile, pe care deja le înregistrăm, s-ar adânci și mai mult dacă am continua. Însă vă asigur că nu am renunțat nicio secundă să ne gândim la viitor. Îmi mențin convingerea că una dintre cele mai bune opțiuni este să avem o nouă sursă de abur, eficientă, la care să contribuie și ceilalți parteneri locali. Avem nevoie de soluții pe termen scurt, dar și de acest proiect pe termen lung. În acest moment toate opțiunile rămân deschise!”, a declarat Witold Urbanowski, director general al CIECH Soda România.

În iunie 2019 CET Govora a denunțat unilateral contractul pentru furnizarea aburului industrial, pe care îl semnase cu Ciech la 1 aprilie 2019. Contractul trebuia să fie valabil până la sfârșitul anului 2020, iar CIECH deja agrease să plătească certificatele CO2.

Conform noului contract propus de CET, începând cu 18 septembrie 2019, prețul aburului urma să crească cu 135% comparativ cu anul trecut. În ciuda încercărilor de a ajunge la un consens, prețul aburului a rămas în continuare unul mai mult decât dublu față de 2018. Ponderea aburului în cheltuielile totale de exploatare a crescut constant, de la 34% (în 2018), la 44% (în primul semestru din 2019) și urma să depășească 50% după 18 septembrie.

Euro Insol, adminsitratorul judiciar CET Govora spune că producătorul de energie termică a raportat pierderi 10 ani de zile ca urmare a livrării de abur uzinei sodice și producătorului PVC Oltchim, până de curând aflat în portofoliul Ministerului Economiei. ”Din derularea contractului cu USG/Ciech Soda România, în perioada 2007 – mai 2016, respectiv intrarea în insolvență a termocentralei, CET Govora a înregistrat o pierdere de 289.345.889 lei (67.594.128 euro) reprezentând diferența între costul de producție și prețul de contract. Din derularea contractului cu Oltchim S.A, în perioada 2007 – primele 6 luni ale anului 2016, CET Govora a înregistrat o pierdere de 103.287.481 lei (23.903.748 euro) reprezentând diferența între costul de producție și prețul de contract. La pierderea suferită de CET Govora din derularea contractului cu Oltchim se adaugă și suma de 136.899.919 lei, suma înscrisă la masă credală odată cu insolvență Oltchim, diminuată prin confirmarea planului de reorganizare al Oltchim, la valoarea de 41.263.662 lei. Astfel, timp de 10 ani, CET Govora a susținut USG/Ciech Soda România și Oltchim în procesul de producție, această fiind permanent defavorizată, livrănd abur industrial sub prețul de cost, chiar și sub prețul reglementat de ANRE, înregistrând până la intrarea în insolvență pierderi din aceste contracte de peste 90 milioane euro. Astăzi, CET Govora folosește echipamente (cazane, turbine, mori, instalații) care au o vechime de peste 30 de ani fiind uzate fizic și moral. Pierderea cauzată din relațiile contractuale cu Chiech Soda România Sa și Oltchim Sa a fost de natură a pune în imposibilitate CET Govora de a susține financiar modernizarea instalațiilor în vederea conformării acestora la obligațiile de mediu, fapt ce se reflectă în prețul actual al aburului industrial”, au spus cei de la Euro Insol.

Preluarea în anul 2015 de la Complexul Energetic Oltenia a carierelor Panga, Berbești Vest și Alunu a condus la necesitatea realizării unui plan amplu de investiții pentru rezolvarea problemelor transferate odată cu activitatea de minerit. Având în vedere faptul că utilajele de mare capacitate și circuitele de transport erau într-o stare avansată de uzură fizică și morală, CET Govora a fost nevoită să facă cheltuieli de aproximativ 150 milioane lei (30 milioane de euro), exceptând cheltuielile salariale și cu utilitățile, pentru aducerea acestora la paramentrii normali de funcționare, bani ce ar fi putut fi folosiți pentru invesții și creșterea randamentului centralei. După preluarea carierelor, s-a produs o scăderea treptată a cantității de cărbune ce a putut fi exploatat, generată în principal de următoarele cauze: alunecările de teren – factor cu acțiune permanentă, specific județului Vâlcea, care s-a manifestat anual, culminând cu alunecarea de la Carieră Panga din luna ianuarie 2018, ce a condus la diminuarea producției de cărbune de la 653.500 tone în anul 2017, respectiv la 213.000 tone în anul 2018; exproprierile de teren, pentru avansul fronturilor de lucru, neefectuate la timp – din cauza numărului mare de dosare de expropiere nefinalizate, precum și a diverselor cauze care au împiedicat finalizarea, au condus încă din anii 2014 – 2016 la imposibilitatea respectării în totalitate a tehnologiilor de lucru, conform programelor anuale de exploatare; epuizarea progresivă a rezervei de cărbune, în special din carierele Panga și Berbesti Vest, conducând la condiții defavorabile exploatării prin creșterea raportului steril – cărbune la peste 10 la 1 începând cu anul 2017, fapt ce a dus la creșterea prețului de producție al cărbunelui; alunecarea de teren din dată de 23 mai 2019 din cauza precipitațiilor abundente, ce a produs scoaterea din funcțiune a excavatorului E 01 situat în orizontul productiv al carierei Alunu. În urmă acestui eveniment s-a redus producția de cărbune a carierelor din cadrul CET Govora cu aproximativ 51%, adică 650.000 tone anual.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Cosmin Pam Matei 4563 Articole
Author

5 Comentarii

  1. pai daca au platit la firma mama miliarde de euro profit si „studii” despre stele pe baani buni si au livrat la firma mama produse la pret de dumping, au cumparat de la mama utilaje” performante la pret de avioane supersonice, cum sa le ramana bani de aburi,asta e singura plata din Romania. dar fiscul si parchetul doarme ca astia nu sunt fraieri romani.

  2. sau face parte din strategia de a nu plati impozit pe profit, mai sunt si niste supemarketuri care declara pierderi, dar nu pleaca mai construiesc noi locatii, povestile lacrimogene sunt pt unii modesti…

  3. Se pare ca la pesedisti un miliard de euro e mizilic.
    Daca Hidroelectrica e evaluata la 3.5 miliarde, fabricuta aia de soda trimitea miliarde la firma mama.
    Daca ai un abonament la telefon de 7 euro si maine vine si-ti spune ca trebuie sa platesti 20 euro normal ce faci?
    Arunci sim-ul si te duci la alta companie.
    Hai nene atenianu baga tu acolo bani daca musteste patriotismul in tine.

    • Fraiere, ai citit macar stirea? Doar useristii cu capu de lemn au acelasi raspuns standard indiferent de tema in discutie.

  4. Este o rusine pentru judetul Valcea sa piarda prinma unitate industriala serioasa, construita de parintii si bunicii nostrii in 1953! Politica haotioca de a vinde la orce strain prapadit , ne-a adus aici! Ce pret abur? Este o minciuna! Dar cind cumparau sub pretul de productie, cum era? Asa se va intampla si cu OltChim, daca nemtii il vor sabota pe investitorul roman Vuza!

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.