Presa online prezintă concluziile Summitului NATO și câștigurile României.” Primul câştig este confirmarea de statut. Cred că este absolut esenţial şi cu acesta trebuie să începem deoarece anunţul asupra constituirii brigăzii multinaţionale ce va fi staţionată în ţara noastră şi aflată sub comandă românească, vine să umple un dublu gol şi, astfel, să răspundă unei duble vulnerabilităţi”, scrie Adevărul. Primul obiectiv atins este o întreagă fronieră estică de securitate. Dacă până acum Alianţa era concentrată doar asupra construcţiei care se realiza în patrulaterul Polonia-Letonia-Estonia-Lituania, decizia Summitului NATO ne confirmă că suntem parteneri egali în raţionamentul de securitate și am intrat deja în el, la modul cel mai concret, atât la ceea ce va fi nivelul operaţional, cât şi, prin a doua componentă a deciziei pe România, cu o extindere masivă a programelor de pregătire şi antrenament prevăzute a fi desfăşurate de Centrul bazat în ţara noastră.
Conform ziarului, al doilea câștig este că se recunoaşte implicit că şi România se confruntă exact cu acelaşi pachet de provocări de securitate şi ameninţări potenţiale ca şi ţările din zona de nord-est.
Al treilea câştig este important pentru postura naţională viitoare de securitate. Se confirmă României, la modul cel mai formal posibil, statutul de „stat de frontieră” care, din acest moment, este integrat într-un sistem comun de apărare avansată, specific operaţiunilor de protecţie decise în cazul în care apar ameninţări într-atăt de serioase încât, ca acum, un întreg Summit să fie dedicat prioritar „iniţiativei estice”.
Al patrulea câștig se referă la un efort susţinut pentru modernizarea armatei, pentru achiziţionare de capabilităţi care să permită întregii armate române să dobânească un caracter de interoperabilitate cu celelalte unităţi din Forţa de reacţie rapidă.
Și nu în ultimul rând, amintim şi de perspectiva imediată deschisă de acest Summit: Consiliul Atlanticului de Nord a dat deja dispoziţia planificatorilor de la SHAPE (Comandamentul aliat pentru Europa) să pregătească seturi de opţiuni pentru extinderea componentei terestre pe care o presupune brigada multinaţională, avându-se în vedere dezvoltarea unor componente maritime şi aeriene, acestea ultime atât ca întărire a forţei cu care se poate conjuga brigada multinaţională, cât şi ca elemente ale ceea ce va fi o viitoare arhitectură complexă de securittate euroatlantică la Marea Neagră.
” Ce a obținut România în urma summitului de la Varșovia”, titrează cotidianul ”România Liberă”.
Articolul face o trecere în revistă a tuturor obiectivelor care au fost trecute în declarația finală: aprobarea pentru o brigadă multinațională, menționarea privind o posibilă întărire a prezenței NATO la Marea Neagră și trecerea scutului antirachetă de la Deveselu sub comanda NATO, după cum a anunțat președintele Klaus Iohannis. De asemenea, România va trimite militari în Polonia, care vor face parte din batalionul NATO desfășurat acolo.
La punctul 41 din declarația finală, este menționată inițiativa României la Marea Neagră. NATO anunță că „opțiunile pentru o prezență aeriană și maritimă întărită a NATO vor fi evaluate.”
” Deciziile luate la Summitul de la Varşovia stârnesc furia Rusiei. NATO a cimentat în Europa ”al doilea zid”, după cel al Berlinului, avertizează un membru important al Senatului rus”, informează Gândul.
„Nu ne temem de soldaţi, ci de politicienii care, ştiind foarte bine că nu există nicio ameninţare din partea Rusiei, înşală milioane de oameni”, a spus Kosaciov. Politicianul a adăugat că, prin deciziile pe care le-a luat vineri, în prima zi a summitului de la Varşovia, NATO „a cimentat al doilea zid, după cel al Berlinului, în Europa” .
Europa de Est pare să devină centrul manevrelor tactice între Alianţa Nord-Atlantică şi Rusia, în contextul în care suplimentarea prezenţei militare NATO va fi urmată în mod sigur de măsuri simetrice ale Moscovei, cele două mari puteri insistând să configureze clar zonele de influenţă.
Alianţa Nord-Atlantică a decis la Summitul desfășurat la Varșovia să preia comanda asupra sistemului european antibalistic – compus din elemente staţionate în România, Turcia, Spania şi Polonia – şi a aprobat consolidarea prezenţei militare în Europa de Est, prin desfăşurarea a mii de militari în România, Polonia şi în ţările baltice. Moscova a catalogat drept „absurde” sugestiile Alianţei Nord-Atlantice că Rusia ar reprezenta o ameninţare, avertizând că suplimentarea efectivelor NATO în Europa de Est va fi urmată de măsuri militare simetrice, scrie autorul articolului.
Jens Stoltenberg, secretarul general NATO, a dat asigurări că Alianţa Nord-Atlantică nu vrea confruntarea militară, ci dialogul constructiv cu Moscova. „Alianţa Nord-Atlantică nu reprezintă nicio ameninţare pentru nimeni. Nu vrem un nou Război Rece, nu vrem o nouă cursă a înarmării. Şi nu vrem confruntare militară. Consolidăm capacităţile de disuasiune şi apărare, dar, în acelaşi timp, încercăm să avem un dialog constructiv cu Rusia. Rusia este cel mai mare vecin, este un membru permanent al Consiliului de Securitate ONU. Joacă un rol important în gestionarea provocărilor din Europa şi din vecinătatea Europei. Rusia nu poate şi nu trebuie să fie izolată”, a spus Stoltenberg, citat de Gândul.
Conform unor oficiali ruşi, decizia NATO de suplimentare a efectivelor militare în Europa de Est nu constituie risc militar real pentru Rusia, dar pot fi considerate „agresiuni”, vor avea impact negativ asupra situaţiei de securitate la nivel mondial, iar Rusia va reacţiona. „Suplimentarea efectivelor NATO în ţările baltice nu creează riscuri militare pentru Rusia. Dar pot fi considerate drept un act simbolic care arată că nu ne putem aştepta la acţiuni prietenoase din partea Alianţei Nord-Atlantice. Ţări NATO arată disponibilitatea de a alimenta tensiunile la nivel regional, situaţie care nu contribuie în niciun fel la promovarea relaţiilor de bună vecinătate între Rusia, statele baltice şi Polonia”, a declarat Alexandr Romanovici, membru al Comisiei pentru Afaceri Internaţionale din Duma de Stat, conform Gândul.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.