Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat, miercuri, la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului (Harghita), că în relaţia cu Ungaria nu este de acord cu „retorica războinică”, ea fiind „anacronică, populistă şi necredibilă”, ci susţine un dialog permanent cu Budapesta, transmite MEDIAFAX.
„Nu întâmplător, în fiecare comunicat de presă al MAE veţi regăsi reafirmarea principiilor din acel tratat, în care spuneam, împreună cu Ungaria, că nu recunoaştem drepturile colective în relaţia bilaterală, nu recunoaştem autonomiile pe criterii etnice, şi acela a fost tratatul. Avem un parteneriat european strategic cu Ungaria şi trebuie să lucrăm ca acela să prevaleze, nu tensiunile, nu retorica extremistă naţionalistă. Ca ministru de Externe, trebuie să spun un lucru clar: retorica războinică este anacronică, populistă şi necredibilă”, a precizat Corlăţean.
El a făcut astfel referire la evoluţia relaţiei bilaterale dintre cele două state, în contextul declaraţiilor făcute de liderul partidului de extremă dreapta Jobbik, Vona Gabor, dar şi ale preşedintelui României, Traian Băsescu, potrivit cărora „România îşi asumă leadershipul punerii la punct a Budapestei”.
„Atunci când îţi asumi, între ghilimele, leadershipul împotriva unei capitale, adică împotriva unei ţări, şi nu faci distincţia, separarea între anumiţi oameni politici şi anumite atitudini extremiste şi o anumită retorică şi o identifici cu o ţară întreagă, înseamnă că nu ai ce căuta în politică şi în orice caz în politica externă”, a spus şeful diplomaţiei româneşti.
Titus Corlăţean a afirmat că situaţia actuală a relaţiei dintre cele două state a fost generată de lipsa unor reacţii ferme din partea „preşedintelui, premierului, Guvernului şi instituţiilor publice” în 2010, atunci când Guvernul Fidesz, sprijinit de Jobbik, a adoptat legea privind „comemorarea Tratatului de la Trianon” şi legea privind acordarea cetăţeniei ungare.
Ministrul de Externe a spus că legea cetăţeniei ungare, despre are liderii maghiari susţin că este similară celei româneşti, este „fundamental diferită de cea română”.
„Aceste două legi trebuiau să genereze şi trebuie să genereze reacţii foarte clare politice din partea preşedintelui, premierului şi Guvernului şi instituţiilor statului. Pentru că prima lege, privind Trianonul, stabilea foarte clar şi de data asta într-un sistem instituţionalizat, structurat, o strategie foarte clară de recuperare a Bazinului Carpatic pentru naţiunea ungară şi de repunere în discuţie a sistemului de pace de la Versailles. Este o chestiune extrem de gravă. Iar cea de-a doua lege, a cetăţeniei maghiare, despre care, în mod eronat, unii oficiali ungari au afirmat că ar fi similară cu legea românească, această lege va avea consecinţe”, a precizat Corlăţean.
El a susţinut că, spre deosebire de legea românească privind acordarea cetăţeniei, care este „o reparaţie istorică morală, pe care statul român avea datoria să o realizeze” faţă de cetăţenii români care au pierdut-o, legea prin care se acordă cetăţenia ungară „stabileşte un criteriu etnic”.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.