Comisarul european pentru politica regionala, Corina Cretu, a declarat, luni, la conferința de lansare a celei de-a doua ediții a campaniei ”Succesul e… Molipsitor!”, că acest an este unul crucial având în vedere că până în prezent România, la jumătatea exerciţiului 2014-2020, se află la o rată de absorbţie de zero la sută a fondurilor europene în ceea ce priveşte fondul de gestionare regională şi fondul de coeziune.
„Timpul nu are răbdare în privinţa fondurile europene. Ne aflăm la jumătatea exerciţiului financiar în anul 2017.(…) Pentru toate guvernele a fost o povară pentru a încheia exerciţiul financiar 2007-2014, dar totuşi ne aflăm, în ceea ce priveşte fondul de gestionare regională şi fondul de coeziune, la zero la sută. Acest lucru mă îngrijorează”, a afirmat Cretu.
Dacă România nu lansează plățile pentru perioada 2014 – 2020 va fi foarte greu, anul 2017 fiind crucial din punct de vedere al fondurilor structurale, a mai declarat Crețu.
”Țin să felicit Reprezentanța Comisiei Europene în România pentru demararea acestei campanii. Este un demers pe care îl susțin în totalitate. Noi, care lucrăm în acest domeniu, știm că nu există localitate, regiune care să nu aibă rezultate. În ultimii zece ani, au fost create în România 51.000 de locuri de muncă datorită fondurilor europene. Mai mult de 80% din populație nu știe că școala la care merge sau drumurile pe care circulă sunt realizate din fonduri structurale. Aceasta este slăbiciunea pe care o avem. Menirea mea, ca și comisar european, este să menținem această politică de coeziune. Mai avem și alte provocări, ca migrația, securitatea externă și internă, Brexit-ul. Toate aceste lucruri trebuie analizate pentru viitorul cadru financiar. Dacă nu vom lansa plățile pentru perioada 2014 — 2020, ne va fi foarte greu să ne luptăm pentru o sumă cel puțin egală cu ceea ce avem acum”, a spus Crețu, potrivit Agerpres.
Potrivit oficialului european, e important ca România ”să se bată” pentru politica regională, iar vizibilitatea proiectelor deja realizate fiind foarte importantă.
”E important să ne batem pentru această politică regională. Sigur că sunt țări care au devenit mai egoiste și care nu își arată solidaritatea față de alte state. Eu cred că suntem o stradă cu dublu sens, în care fiecare trebuie să-și arate solidaritatea atunci când fiecare are nevoie. Cred că vizibilitatea este foarte importantă. Mulți dintre locuitori descoperă că anumite proiecte au fost finanțate din bani europeni. Chiar eu am descoperit surprinsă multe lucruri făcute pe fonduri europene. Există această tendință să se spună că tot ceea ce vine rău vine de la Bruxelles și ceea ce este bine vine de la autoritățile naționale. Acest joc trebuie să înceteze și eu vă asigur că voi face tot ce pot pentru a susține Politica de Coeziune. Bani există la Bruxelles, așteptăm proiecte de calitate, mature, gata de a fi implementate. Totuși, sunt optimistă fiindcă nu avem altă șansă. Fiecare țară a întâmpinat dificultăți în lansarea acestei Politici de Coeziune. Anul 2017 este un an crucial pentru România în privința fondurilor structurale”, a subliniat Corina Crețu.
În ceea ce privește problemele cu care se confruntă România în materie de absorbție a fondurilor europene, comisarul european pentru politică regională a amintit capacitatea administrativă limitată, lipsa unor rezerve de proiecte de calitate și lipsa infrastructurii de transport.
”În 2007 — 2014, România a avut 19 miliarde de euro la dispoziție din care două miliarde de euro se vor pierde. Deci, se poate spune că 17 miliarde de euro au intrat în economia românească. Absorbția fondurilor europene va fi undeva între 90 și 91%, dacă nu vor fi făcute mari corecții financiare”, a susținut Crețu.
România este singurul stat membru care mai trimite proiecte cu mii de pagini semnate, cu toate că Bruxelles-ul încurajează proiectele în format electronic, a mai declarat comisarul european.
„Noi, în general, nu schimbăm regulile pe parcurs (Comisia Europeană — n. r.). În general, statul național adaugă foarte multă birocrație. Inclusiv domnul prim ministru (Sorin Grindeanu — n. r.) spunea la prima noastră întâlnire că, în perioada în care a fost președintele Consiliului Județean Timiș, primele patru zile le-a pierdut semnând și parafând mii de pagini, spunându-i-se că aceasta este cerința de la Bruxelles. Nu este o cerință de la Bruxelles, dimpotrivă. România este singurul stat membru care mai trimite proiecte cu mii de pagini semnate. Sunt proiecte de 6.000 de pagini și cerința autorităților naționale este de a le semna și parafa. Noi, din contră, încercăm să simplificăm procedurile. Din punctul nostru de vedere, noi încurajăm ceea ce numim e-Cohesion, adică trimiterea proiectelor în format electronic, încurajăm costul simplificat. Deja știm în principiu, care este valoarea unui proiect, deci, din acest punct de vedere, ceea ce facem noi la Bruxelles a fost tocmai din dorința de a încuraja statele membre”, a spus Crețu.
Creţu, dezamăgită că tinerii renunță să acceseze fondurile europene
‘Sunt foarte dezamăgită când văd oameni tineri care renunță să acceseze fondurile noastre tocmai pentru că sunt de părere că procedurile sunt mult prea complicate, mult prea birocratice. Vreau să vă asigur că, în cele mai multe dintre cazuri, ele nu vin de la Bruxelles. Înțeleg că banul european trebuie controlat foarte bine, avem toleranță zero față de fraudă. Pe de altă parte, nu cred că trebuie pornit de la bun început cu totală neîncredere sau totală suspiciune de fraudă în fața beneficiarilor. Analizele noastre arată că avem în această Politică de Coeziune un procent de 4% erori, iar din acestea 0,5% înseamnă fraudă. În rest, aceste erori nu au consecințe financiare din necunoașterea în totalitate a regulamentelor, sunt erori umane nu neapărat din dorința de a frauda. Eu vă asigur că banul european este cel mai bine controlat, sistemul național românesc este un sistem de primul nivel de control, pe care ne putem baza cel mai mult din Uniunea Europeană, după care avem al doilea nivel de control de la Comisia Europeană și al treilea OLAF’, a subliniat Corina Crețu.
Reprezentanța Comisiei Europene în România și Structural Consulting Group au lansat, luni, într-o conferință de presă, cea de-a doua ediție a campaniei ”Succesul e… Molipsitor!”, un proces interactiv de descoperire și împărtășire a bunelor practici și a impactului generat de proiectele finanțate din fondurile europene.
Campania este parte a Caravanei Fondurilor Structurale și va cuprinde opt conferințe regionale de descoperire a succesului, Gala Fondurilor Structurale — ediția a II-a (pe data de 15 decembrie 2017) și ”Let’s Talk Impact” — materiale de prezentare, într-un format ”user-friendly”, a impactului utilizării fondurilor europene în perioada 2007 — 2013 la nivelul României.
Campania este realizată în parteneriat cu BCR și Banca Transilvania, alături de Egghead Advertising și Asociația Centru pentru o Societate Durabilă.
Pe parcursul acestui an, în perioada 23 mai — 2/3 noiembrie, vor fi organizate, în cele opt regiuni ale țării, conferințe dedicate prezentării de bune practici pentru beneficiarii de la nivel local.
La prima ediție a campaniei, derulată în anul 2014, au fost promovate în cadrul conferințelor regionale 96 de proiecte, iar 101 au fost înscrise la Gala Fondurilor Structurale.
Citeşte şi Crețu anunță ce așteaptă Bruxelles-ul de la Guvernul Grindeanu
Citeşte şi Am beneficiat de 0% fonduri europene
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.