De o bună bucată de vreme se discută prin presă despre datoria de 18 miliarde de euro a Germaniei faţă de România. Unii specialişti spun că avem de luat aceşti bani, iar BNR şi ministerul de Externe tac. Nu zic nici da, nici nu. Ca şi cum ei nu ar exista.
Recuperarea creanţelor istorice revine pe agenda priorităţilor Ministerului de Externe, spune ministrul Cristian Diaconescu. Este vorba despre datorii de circa un miliard de euro ale unor state care au avut “anumite raporturi economice favorabile doar într-un singur sens” cu România, a spus ministrul Cristian Diaconescu într-o emisiune la Digi24. Deocamdată, însă, nimic despre Germania, unul dintre statele care au beneficiat masiv de raporturi economice unilateral benefice, din care a rezultat o datorie de 18 miliarde de euro. Aceasta deşi, înainte de a prelua mandatul la Externe, Diaconescu spunea că este o chestiune care “se poate clarifica”.
În acest moment, nici în ce priveşte creanţa Germaniei nu există incertitudini, pentru simplul fapt că instituţiile de resort (Banca Naţională a României, Ministerul de Externe, Ministerul Finanţelor Publice) nu au făcut publice rezultatele cercetărilor pe acest subiect. Există doar certitudini: documentele de la Banca Reglementelor Internaţionale din care rezultă soldul de cliring: 1,126 mărci imperiale, o formulare care apare în Tratatul de Pace de la Paris, prin care România renunţă la datoriile de război cu excepţia celor acumulate înaintea războiului. De asemenea, există răspunsul din 2010 al Bundestagului pe această chestiune, din care rezultă că Guvernul Federal nu contestă existenţa datoriei, ci data la care acordul de cliring a intrat în vigoare.
În concluzie, actualul ministru de Externe, Cristian Diaconescu, e un preş. Nu face nimic pentru a recupera datoria de 18 miliarde de euro a Germaniei faţă de România. De fapt, nici nu-l interesează problema. Pentru el e mai important să recuperămn bani de la Somalia sau alte ţări sărace, care nu au nici după ce bea apă.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.