Cum a ajuns Orientul Mijlociu în ”pragul inimaginabilului”

Pe 23 iulie, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat că ”ignorarea alarmantă a dreptului internațional” alimentează tot mai multe conflicte și agravează crizele din Orientul Mijlociu, regiune care se confruntă cu ”consecințe devastatoare”. El a avertizat că ”situația scapă de sub control” și ”se află în pragul inimaginabilului”. ”Regiunea este atrasă într-o spirală a confruntării care se extinde tot mai mult. O criză o alimentează pe alta. O escaladare o declanșează pe următoarea”. Guterres a adăugat că ”este timpul să facem un pas înapoi”, subliniind că ”nu există o soluție militară pentru acest conflict”.

În Orientul Mijlociu, evoluția este însă una spre război extins.

Iranul ignoră avertismentul lui Trump

Pe 22 iulie, președintele Trump a avertizat că fiecare rachetă, proiectil sau dronă lansată de Iran asupra navelor din Strâmtoarea Hormuz va fi urmată de distrugerea unui pod sau a unei centrale electrice din Iran.

La scurt timp, Gardienii Revoluției Islamice din Iran au informat că un petrolier a fost lovit în Strâmtoarea Hormuz, iar alte două nave s-au întors din drum. Iranul afirmă că acestea încercau să traverseze o rută sudică despre care susține că era minată și anunță că strâmtoarea rămâne închisă pe durata operațiunilor militare americane.

Rebelii din Yemen extind criza spre Marea Roșie

Pe 23 iulie, rebelii din Yemen, aliați cu Iranul, au atacat două petroliere saudite în Marea Roșie, extinzând războiul din Orientul Mijlociu către un al doilea punct strategic important pentru transportul maritim, relatează Reuters. Președintele SUA, Donald Trump, a promis ”o pedeapsă militară majoră” pentru Iran și aliații săi hutiți din Yemen. Temerile că perturbările s-ar putea extinde și ar putea duce la blocarea rutei prinMarea Roșie adu dus la creșterea prețului petrolului. Este una dintre cele mai mari majorări de la începutul războiului. Țițeiul Brent a crescut cu peste 6%, depășind pragul de 100 de dolari pe baril pentru prima dată din luna mai.

Trump ia în calcul un atac masiv asupra Iranului

Tot pe 23 iulie, președintele Trump a declarat că ia în calcul un ”atac masiv” asupra Iranului. ”Analizez posibilitatea unui atac masiv. Mai mare decât orice am făcut vreodată până acum. Sunt aproape de a lua o decizie. Suntem pe deplin pregătiți pentru asta”, a declarat președintele. Pentagonul trimite în Orientul Mijlociu trupe de elită, avioane de luptă și medici militari. Șeful Pentagonului promite să răzbune moartea a patru militari americani într-un interval de mai puțin de o săptămână.

Trump a adăugat că Israelul s-ar alătura Statelor Unite în operațiune ”în două minute”, dacă i-ar cere acest lucru, dar a precizat că „nu avem nevoie de nimeni” pentru a lansa o posibilă escaladare. ”Relațiile cu Bibi Netanyahu sunt foarte bune”, a spus el. ”Mă voi întâlni cu el dacă va veni pentru funeraliile senatorului Lindsey Graham de săptămâna viitoare”.

Coordonare Mossad-CIA

Pe 22 iulie, Axios relata ca noul director al Mossad, Roman Gofman, a fost la Washington în urmă cu două săptămâni, cu câteva zile înainte reluării războiului din Golf. A avut discuții despre război și programul nuclear iranian, potrivit a două surse citate de Axios. Gofman este unul dintre cei mai apropiați consilieri ai premierului israelian Netanyahu. Aceasta fost prima sa vizită în SUA de când a preluat funcția, în luna iunie. Sursele arată că Gofman s-a întâlnit și cu directorul CIA, John Ratcliffe. Ratcliffe a fost una dintre vocile mai sceptice în privința memorandumului de înțelegere cu Iranul.

Iranul amenință: ”Ori toți, ori nimeni”

Tot pe 22 iulie, principalul negociator iranian, Mohammad Ghalibaf, declara că Iranul nu va permite nimănui să vândă petrol într-o regiune în care Iranul nu își poate exporta propriul petrol, dacă securitatea Teheranului nu este garantată, nicio infrastructură nu va fi în siguranță. ”Ecuația acestui război este clară: ori toți, ori nimeni”, a spus Ghalibaf într-o postare pe platforma X, adăugând că securitatea Strâmtorii Hormuz depinde de absența forțelor americane. Poate fi echivalentul unei declarații de război împotriva infrastructurii și sectorului energetic ale întregii regiuni, în cazul în care infrastructura și resursele energetice iraniene ar fi atacate.

Umbra Rusiei în Orientul Mijlociu

Tot pe 22 iulie, Marea Britanie și-a retras temporar personalul diplomatic din Iran din motive de securitate. Ambasada continuă să funcționeze de la distanță. Guvernul britanic menține recomandarea ca cetățenii să evite călătoriile în Iran din cauza situației instabile. Londra a luat această măsură si la începerea războiului, la finalul lunii februarie.

Atacurile iraniene asupra unor facilități CIA generează întrebări la Washington privind o posibilă implicare rusă. O astfel de legătură ar apropia și mai mult conflictul din Orientul Mijlociu de războiul Rusia-Ucraina. Asta și în condițiile în care presa americana arată că,  în vara anului trecut, CIA a pus la cale o campanie cu drone asupra facilităților petroliere din Rusia.