Mugur Isărescu vorbeşte pentru prima dată după un an de la începutul pandemiei despre impactul iniţial în economie: „Am evitat o depreciere excesivă a leului şi am urmărit ţinerea echilibrelor economice şi financiare sub control”.
Într-un eveniment online organizat de Banca Naţională a Moldovei, guvernatorul BNR a avut o declaraţie care a fost pusă pe site-ul BNR. Isărescu a spus că în România impactul economic iniţial al pandemiei a fost unul puternic accentuând dezechilibrele existente, ceea ce a fost nevoie de intervenţia rapidă a BNR în piaţă prin scăderea dobânzii de politică monetară, furnizarea de lichidare a băncilor şi cumpărarea de titluri de stat în lei pentru piaţa secundară.
Isărescu a menţionat că BNR a colaborat mai strâns cu Guvernul în special cu Ministerul de Finanţe pentru a evita un eventual conflict între măsurile monetare, macroprudenţiale şi cele fiscale.
„Ȋn România, impactul economic iniţial al pandemiei a fost unul puternic, accentuând dezechilibrele existente, presiunile privind deprecierea monedei naţionale şi creşterea necesarului de lichiditate. Drept consecinţă, obiectivul imediat al băncii noastre centrale a fost să păstreze stabilitatea şi lichiditatea sistemului bancar, pentru buna funcţionare a finanţelor publice şi a economiei reale; concomitent, dozajul de măsuri a urmărit evitarea unei deprecieri excesive şi nenecesare a leului. Pe un orizont mai larg, am urmărit păstrarea încrederii că echilibrele economice şi financiare sunt ţinute sub control.
În acest sens şi în deplină concordanţă cu mandatul şi independenţa sa statutară, BNR a adoptat cu celeritate un pachet de măsuri proporţionale şi eficiente pentru susţinerea economiei româneşti. Dat fiind caracterul excepţional al pandemiei, BNR a colaborat mai strâns cu Guvernul României, în special cu Ministerul de Finanţe, pentru a evita un eventual conflict între măsurile monetare, macroprudenţiale şi cele fiscale.
Contextual, Consiliul de administraţie al BNR a decis reducerea succesivă a ratei dobânzii de politică monetară, îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară, furnizarea de lichiditate instituţiilor de credit prin intermediul operaţiunilor repo (operaţiuni revesibile cu titluri de stat) în vederea asigurării funcţionării fluente a pieţei monetare şi a altor segmente ale pieţei financiare, reducerea ratei rezervei minime obligatorii pentru pasivele în valută ale instituţiilor de credit, precum şi cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară în vederea consolidării lichidităţii structurale din sistemul bancar care să contribuie la finanţarea în bune condiţii a economiei reale şi a sectorului public.
Referitor la cumpărarea de titluri de stat în monedă naţională de pe piaţa secundară, măsură larg adoptată de către băncile centrale în actualul context, aş dori să subliniez că BNR a hotărât să demareze achiziţiile de pe piaţa secundară numai după ce a avut loc o modificare a poziţiei acesteia pe piaţă, mai precis după ce din poziţia de debitor net BNR a devenit creditor net în relaţia cu băncile comerciale. Din această perspectivă, în deplină concordanţă cu statutul BNR, măsura a fost întreprinsă în scopul asigurării lichidităţii sistemului financiar la nivelul adecvat şi nu cred că reprezintă o măsură propriu-zisă de relaxare cantitativă.
Nu în ultimul rând, BNR a adoptat măsuri la nivel operaţional pentru asigurarea continuităţii şi a unei bune funcţionări a sistemelor de plăţi şi de decontare în monedă naţională, precum şi asigurarea fluxurilor de numerar necesare băncilor pentru derularea tuturor operaţiunilor”.
Isărescu a mai vorbit şi despre necesitatea unei independeţe a Băncii Centrale, dar nu ca o izolare într-un turn de fildeş, ci ca o conlucrare activă, compativă, în baza legii cu autoritatea fiscală, cu Guvernul.
Prin afectarea independenţei Băncii Centrale în favoarea unor decizii politice care urmăresc câştiguri electorale pe termen scurt, costurile reale vor fi suportate la nivel economic şi social, pe termen lung, de întreaga societate.
„Obiectivul fundamental al unei bănci centrale europene este acela de a urmări stabilitatea preţurilor în economia naţională. După criza din 2008 s-a întărit ideea că asigurarea stabilităţii financiare nu este incompatibilă, ci este chiar benefică pentru realizarea obiectivului fundamental. Realizarea acestui obiectiv depinde esenţialmente de independenţa băncii centrale – politică, juridică, funcţională. Aceasta este o temă vastă. Daţi-mi voie însă să dezvolt numai câteva idei despre independenţa politicii monetare; ea implică decizii în special privind rata dobânzii de referinţă, politica de curs de schimb, administrarea rezervelor internaţionale, stabilirea cerinţelor prudenţiale privind rezervele minime obligatorii pentru sistemul bancar. De asemenea, este de menţionat şi rolul băncii centrale de agent pentru împrumuturi prin emisiunile de titluri de stat şi obligaţiuni efectuate de autorităţile fiscale pe piaţa primară. Totodată, bancă centrală gestionează lichiditatea în economie oferind împrumuturi contra unor garanţii eligibile, în special formate din titluri de stat şi poate recurge la măsuri intervenţionale excepţionale în scopul asigurării nivelului adecvat al lichidităţii, spre exemplu prin programe de relaxare cantitativă, cumpărând active financiare – titluri de stat tranzacţionate pe piaţa secundară şi deţinând astfel de instrumente în portofoliul propriu.
Simpla enumerare a acestor domenii de acţiune a politicii monetare sugerează că este vorba de decizii privind mecanisme şi instrumente de strictă tehnicitate, sofisticate, bazate pe informaţii complexe, corect operabile numai în condiţii de înalt profesionalism. Independenţa băncii centrale în baza unui mandat clar este de aceea esenţială. Un domeniu în care acest lucru este şi mai evident, pentru că se desfăşoară în competiţia de pe piaţa mondială, este administrarea rezervelor valutare. În principiu acestea asigură, în special în cazul economiilor emergente, resursele pentru depăşirea dezechilibrelor externe şi asigurarea unei relative stabilităţii cursului de schimb al monedei naţionale în jurul fundamentelor economice. Realocarea rezervelor pentru utilizare discreţionară şi monetizarea acestora erodează puternic aceste echilibre esenţiale, afectează semnificativ funcţionalitatea pieţelor şi credibilitatea băncii centrale şi a oricărui guvern, fiind în final, în detrimentul societăţii. Păstrarea şi administrarea unui nivel adecvat al rezervelor internaţionale, desfăşurate cu competenta şi profesionalism de banca centrală, fereşte tara de crize cumplite; privarea de acest drept lasă tara în bătaia vânturilor.
Din aceste considerente, în contextul unor ample dezbateri la nivel internaţional privind importanţa independenţei băncilor centrale – dezbateri pe care le cunosc şi nu le contest – pledez pentru independenţa băncilor centrale, dar şi pentru un echilibru instituţional între băncile centrale şi autorităţile fiscale, ca părţi ale puterii executive. Stabilitatea macroeconomică – premiză crucială a dezvoltării economico-sociale sustenabile – este asigurată atunci când există un echilibru între politica monetară şi cea fiscală. Schimbarea raporturilor instituţionale deja consacrate, în momente de criză, poate constitui un risc real pentru viitor. Succesul implementării măsurilor post-pandemie, atunci cand prioritatea va fi revenirea cât mai rapidă la normalitatea economică şi socială, depinde de gradul în care va fi păstrată stabilitatea macroeconomică.
Independenţa băncii centrale o înţeleg nu ca o izolare a sa într-un turn de fildeş, ci ca o conlucrare activă, combativă, în baza legii, cu autoritatea fiscală, cu guvernul. Nu cred, din experienţă, că există alternativă mai bună la un mix echilibrat, coerent, de politici fiscale şi monetare. Iar independenţa băncii centrale presupune răspundere (accountability) în faţa legii, a mandatului, a societăţii. Sau, ca să folosesc cuvintele lui Costache Negruzzi, banca centrală trebuie „să dea samă” pentru ceea ce face.
Prin afectarea independenţei băncii centrale, în favoarea unor decizii politice care urmăresc câştiguri electorale pe termen scurt, costurile reale vor fi suportate la nivel economic şi social, pe termen lung, de întreaga ţară.
Un studiu recent publicat de Banca Centrală Europeană, cu tema ”The Case for Central Bank Independence” prezintă faptul că, deşi independenţa de jure a rămas în mare parte intactă, independenţa de facto s-a deteriorat în aproape jumătate din eşantionul de bănci centrale observat. Acest lucru este adevărat şi pentru mine îngrijorător. Nu îl comentez. Privind la istoria de peste trei secole a băncilor centrale, sper că acest lucru se înscrie în ciclul lung de suişuri şi coborâşuri înregistrate de independenţa băncilor centrale.”
Mos ragalie, ce se intampla cu bogatia din subsolul tarii depusa benevol in londra? Se cam evapora?! Sunt vorbe vorbite la ora actuala in acest interviu sau pe pagina de socializare! Saracia e aproape crunta in Romania!
Din seria sa prostim prostii cu prostii. De ce înainte de pandemie, când nu era un motiv întemeiat de a ține politica de dobândă monetara sus, cel mai sus din UE tocmai pt beneficiul exclusiv al băncilor și extragerea din buzunarului românilor a unor bani, doar așa, din pix. Acum când e jale relaxam dobândă și asiguram lichiditate tot băncilor. Cum o dai băncile să iese bine și nu cetățeanului, cel care ii plătește pentru a asigura un echilibru corect între debitor și creditor. Românii plătesc cele mai mari dobânzi din UE. La un credit de 50 de mii de euro pe 30 de ani dăm înapoi 98 de mii, un italian doar 65 de mii 😀 Asta spune tot. Dați independenta BNR și o luam la mufa complet. Să ne zică ce salarii au acolo toți mojicii care înțeleg mecanismele complexe și obscure ale finanțelor, apoi mai vb.
Dupa 1 Iunie 2021 , Creste Economia , se Deschide HORECA , se Deschid Hotelurile la Mare , la Munte , Restaurantele , Pensiunile , se Relaxeaza Turismul .
Mă întreb dacă se uită în oglindă dimineața acest ins. Viața e scurtă, de ce să merg la servici la 71 de ani când am de toate. Bani, familie, casă, toate cât pentru 10 vieți, de ce nu se retrage liniștit din viața publică? Ani ăștia nu se mai întorc. Se duce ca prostul și apoi urmașii hultani pe banii adunați cu nemiluita de Manole.
Ce rost are să ne mai uităm în gura lui. El alături de Iliescu au devalizat întreaga economie românească în anii 90-95, astfel ca toată industria să falimenteze din cauza inflației, provocată de ei în laboratoarele BNR. Acum are ața mare grijă de bănci să nu rămână fără lichidități de numa numa. În 2010 am făcut împrumutul de 20 de mld la FMI pentru bănci, nu pentru salarii sau pensii. Acum că are rezervă suficientă, pe cine sprijină BNR, băncile. Bă băieți, hai să nu mai dăm credite cu ROBOR de 3,5% le dăm la 2-1,5%, adunăm mai mulți români proști dar buni de plată pe credite și cum scăpăm de pandemie vă promite tata un robor sau IRCC de 3-4% că na e vreme de după pandemie ți trebuie să ne refacem.
Auzi la ei, „mecanisme şi instrumente de strictă tehnicitate, sofisticate, bazate pe informaţii complexe, corect operabile numai în condiţii de înalt profesionalism” … Așa se fură tată, când lucrurile le faci complicate și îmbârligate de nici cel care le-a făcut numai știe ce a făcut. Vezi factura la curent sau gaz și te-ai prins despre ce vorbesc.
BNR-ul nu mai lucrează din 1990 pentru români și România. Dar sunt mână în mână cu mari globaliști evrei, cu băncile externe, cu lumea finanțelor ocultă mondială. Totul pentru interesul lor si defavoarea noastră.
PS Aștept ca Vasilescu, mmm… marele prieten al lui Manoel să iasă și să ne mai spună cum au scris ei istoria BNR și a banilor în Romania pre si post decembristă.
Cand tace, pare un bancher intelept si mason, cand vorbeste pare un bancher numit „Manole” Comicul si mason!
Cand tace, pare un bancher intelept si mason, cand vorbeste pare un bancher numit „Manole” Comicul si mason!
Il ajuta masiv ochelarii..
sefii bnr … s-au ascuns … in subsolul BANCII NATIOANE … caci acolo salasluiesc atatea BOGATII .. din care POT sa se HRANEASCA … pe veci!
Noroc că mai au ăștia imagini vechi de arhivă cu dl Mugurel, că ne-am speria cum arata la 60 de ani. Nici cuvintele nu se mai așază cursiv în dialogul dlui guvernator. Are omul 71 de ani. Vă dați seama, vârsta își spune cuvântul. Dar imaginați-vă că aleșii noștri se gândesc să ducă vârsta de pensionare spre 70 de ani. Cum dracu să muncești până la acea vârstă când ai o muncă grea, care implică efort fizic, mental etc
Isarescu, mareste dobanzile la lei. Inflatia erodeaza economiile. BNR trebuie sa isi respecte mandatul. Inflatia este galopanta. Isarescu, daca nu maresti dobanzile la lei, o sa te stergi la toaleta cu bancnotele „nationale”.
MARESTE DOBANZILE ACUM.
Este inevitabil că noul babilon va cădea. Istoria se repetă Dumnezeu e bun fiți tari!
Îmi dau seama că mulți nu pot înțelege ce spun dar cei ce vor înțelege mă vor întreba ce pot face ei că Sint săraci, bolnavi și fără speranță și pe ei nu-i ajută nimeni. E foarte simplu iubiti-l pe Dumnezeu și nu picați in capcana urei. Dați un exemplu demn de urmat copiilor voștri. Prețuiți valorile neamului nostru.
Și care e noul babilon mă spune și tu! e simplu deschideti-va ocii babilonul e uniunea europeană + statele unite care daca te duci acolo îți dai seama că e o corporație uesua. E trist că acest binecuvîntat pămînt dacic dat nouă de Dumnezeu și care a dat lumii atît de mult sa facă parte din babilonul nemarxișt Mondial slujitor de satana. Sa ne ajute Dumnezeu în aceste vremuri tulburi.
munca fizica … la propria vie … MURDARESTE mainile unora …
Noul mosier nascut dupa din dec 89 mascarada lui ilici…ion…i ,inainte de toate zise,sa le spuna Romanilor unde sunt miliardele ascunse de ceausescu.Atunci in 1990 balmajea ca in 6(sase) luni aduce banii in tara.Despre aurul tarii dus in anglia ,deja,nu se mai aude nimic.Singura solutie ar fi ca personajul sa plece ,urgent,la mosia lui din dragasani.
” Cum a reacţionat BNR la impactul cu pandemia „. Fix … ca mortu-n vacanta !
Am recepționat cu mare, foarte mare interes apelul adresat de reputatul patriot Costache NEGRI: BANCA CENTRALĂ TREBUIE „SĂ DEA SAMĂ” PENTRU CEEA CE FACE !
Aștept cu mare, foarte mare interes să văd dacă dl Mugur ISĂRESCU „VA DA SAMA” vreodată că, sub „SUPRAVEGHEREA SA PRUDENȚIALĂ”, a fost distrus întregul sistem bancar românesc (de stat și particular).
De ce – oare – procurorul general al României nu se auto-sesizează, în conformitate cu obligația care îi este impusă de art. 292 Cod procedură penală, că apelul regretatului Costache NEGRI nu este luat în considerare de către autoritățile române, respectiv de ce acceptă trecerea sub tăcere a scandaloaselor ilegalități săvârșite în acest domeniu de către Banca Națională a României, condusă timp foarte, foarte îndelungat de dl Mugur ISĂRESCU ?
BNR/meserie te halesc, cand PIB creste si tu scazi leu sau il ti pe loc inseamna ca produci stagflatie , respectiv vrei sa omori productia. deci recunoaste ca a lucrat contra intereselor si realitatilor tarii. PIB-ul a crescut real intrucat nu a mai fost parazitat de cheltuielile functionariilor publici, scolilor, excursiile externe, a HORECA , horeca care in 2020 in pandemia a pierdut doar 25% din rapotarile din 2019?????( deci horeca a produs cheltuiala fara venituri si fara impozite), etc. Plata salariilor functionarilor publici( functionari+ scoli, …) fara cheltuielile de functionare( utilitati, transport, ) a facut ca sa fie bani pentru investitii aducatoare de plus valoare( constructii, agricultura, productie, transport, energie=PIB) chiar daca „investitiile directe „externe au scazut( in fapt pretinsele investitii directe erau spalari de bani occidentali si export de capital). cu leul mai tare decat real ai facut si ca plata dividentelor in valuta sa fie mai avantajoasa si mai usoara pentru straini.
Mumia Manole cind se retrage ? du-te și lasă-ne , Manole , da-ne pace Manole…
Constat cu indignare că dl Mugur ISĂRESCU minte cu mare, foarte mare nerușinare.
Deși afirmă că „Independența băncii centrale o înțelege nu ca o izolare într-un turn de fildeș, ci ca o conlucrare activă, combativă, ÎN BAZA LEGII” (subl.nst.), chiar zilele trecute el a dovedit CONCRET că ignoră obligația care îi este impusă de Legea nr. 544/2000 de a pune la dispoziția unui solicitant o copie a unui proces verbal prin care Consiliul de Administrație al BNR, contrar prevederilor legale / constituționale, s-a substituit Parlamentuui României și l-a desemnat pe dl E.I.GHIZARI în funcția de guvernator al BNR, ceea ce atrage – logic – după sine nulitatea absolută a tuturor actelor semnate de dl E.I.GHIZARI în falsa / ilegala / neconstituționala calitate de guvernator al BNR (!?).
Dacă ar fi respectat legile, dl Mugur ISĂRESCU nu ar fi izbutit să distrugă sistemul bancar românesc (de stat și particular).