Cum ar putea războiul Rusiei să distrugă economia Europei

Stagflația, adică stagnarea economică pe creșterii inflației, provoacă frică în inimile economiștilor și a factorilor de decizie din întreaga lume. Europa s-ar putea îndrepta către ceva și mai rău, scrie CNN. .

Sancțiunile occidentale impuse după invazia Ucrainei de către Rusia au determinat creșterea prețurilor globale la energie și scăderea încrederii consumatorilor în Europa. Rusia este izolată de piețele financiare occidentale. Prin urmare, economiștii se așteaptă ca economia Europei să sufere. Analiștii Barclays și-au redus previziunile de creștere pentru zona euro pentru acest an cu 1,7 puncte procentuale, până la 2,4%. Consumul privat, investițiile și exporturile sunt de așteptat să crească într-un ritm mai lent pe tot continentul.

În același timp, prețurile energiei și ale altor mărfuri, cum ar fi grâul și metalele, cresc rapid. Barclays și-a majorat prognoza privind inflația din zona euro pentru 2022 cu 1,9 puncte procentuale, până la 5,6%. Cu alte cuvinte, războiul alimentează stagflația, care descrie o perioadă de inflație ridicată și creștere economică slabă. Cel mai bun exemplu recent este anii 1970, când un șoc al aprovizionării cu energie a lovit economiile dezvoltate.

Stagflația este un coșmar pentru factorii de decizie politică, care au puține opțiuni bune pentru a controla prețurile fulminante fără a deteriora economia. În Statele Unite, în anii 1970, președintele Rezervei Federale, Paul Volcker, a fost forțat în cele din urmă să crească ratele dobânzilor la niveluri fără precedent pentru a ține inflația sub control.

Înapoi la prezent: Europa s-ar putea confrunta acum cu ceva mai rău decât stagflația: o potențială recesiune cu inflație scăpată de control.

Barclays a spus că chiar și după retrogradările majore ale previziunilor sale, situația economică s-ar putea dovedi a fi mai proastă decât se aștepta. Situația este foarte incertă, a avertizat banca.

Care este cel mai rău scenariu pentru economia Europei?

O interdicție completă a importurilor de energie din Rusia ar duce prețurile țițeiului Brent la 160 de dolari pe baril și ar împinge zona euro în a treia recesiune de la începutul pandemiei de coronavirus, potrivit Capital Economics. „Un colaps al comerțului rusesc cu energie ar precipita raționalizarea energiei în anumite părți ale Europei, care, la rândul său, ar rupe lanțurile de aprovizionare și ar putea provoca o presiune inflaționistă suplimentară la nivel global”, a spus economistul Caroline Bain.

„Prețurile mai mari ale energiei ar crește, de asemenea prețurile mărfurilor agricole și ale metalelor industriale”, a adăugat ea.
Rusia, care are nevoie de venituri din energie pentru a finanța cheltuielile guvernamentale și pentru a-și menține economia pe linia de plutire, a avertizat Occidentul cu privire la interzicerea importurilor de petrol. „Este absolut clar că o respingere a petrolului rusesc ar duce la consecințe catastrofale pentru piața mondială”, a declarat viceprim-ministrul rus Alexander Novak la televiziunea de stat , potrivit Reuters. „Creșterea prețurilor ar fi imprevizibilă. Ar fi de 300 de dolari pe baril, dacă nu mai mult”, a adăugat Novak, care a fost și ministrul energiei.

Oficialii americani discută deja despre interzicerea importurilor. Liderii UE au precizat în această săptămână că blocul nu se poate alătura încă Statelor Unite, din cauza impactului pe care l-ar avea asupra gospodăriilor și întreprinderilor. Dar nimic din toate acestea nu este o veste bună pentru băncile centrale, în special pentru BCE, care se întrunește joi. „Credem că conflictul va menține BCE în așteptare și ar putea chiar necesita o atitudine mai acomodativă, deoarece BCE va face tot ce este necesar (și costă) pentru a preveni transformarea acestui război într-o criză economică și financiară”, au scris analiștii de la Barclays.

Acest lucru este probabil să însemne că nu există majorări ale ratei dobânzii înainte de martie 2023 și nici un angajament de a pune capăt relaxării cantitative. De asemenea, Barclays se așteaptă ca banca centrală să mențină toate opțiunile pe masă atunci când vine vorba de menținerea stabilității.

Gazul american atinge un record: 4,17 dolari pe galon

Șoferii americani nu au plătit niciodată atât de mult pentru benzină. Prețul pentru un galon de gaz obișnuit este acum de 4,17 USD, conform AAA. Acest lucru bate recordul anterior de 4,11 USD pe galon, care se afla din iulie 2008, relatează Chris Isidore, de la CNN Business.

Pe măsură ce Rusia își continuă ofensiva militară în Ucraina, prețurile la gaze cresc mai repede decât au crescut de când uraganul Katrina s-a izbit de platformele și rafinăriile de petrol de-a lungul coastei Golfului SUA în 2005.

Media de 4,17 dolari înseamnă că prețul a crescut cu 55 de cenți pe galon doar în ultima săptămână și cu 63 de cenți, sau 18%, din 24 februarie, ziua în care forțele ruse au invadat Ucraina.

Creșterile prețurilor la gaz nu se vor opri în curând, a declarat Tom Kloza, șeful global al analizei energetice pentru OPIS. „Cred că vom atinge 4,50 USD pe galon”, a spus Kloza. „Riscul este cât de rău devine asta, cât de mult durează asta. Chiar și 5 dolari un galon la nivel național este posibil. Nu aș fi prezis asta înainte de a începe lupta.”

Marele blocaj al Rusiei

Internetul Rusiei s-a aflat de mult timp între est și vest. Cetăţenii ruşi, spre deosebire de omologii lor chinezi, au putut accesa platforme tehnologice americane precum Facebook, Twitter şi Google, deşi au fost supuşi cenzurii şi restricţiilor – caracteristica definitorie a modelului de internet al Chinei.

Dar invazia Ucrainei de către Rusia, care a izolat din ce în ce mai mult țara în ultimele zile, s-ar putea dovedi, de asemenea, a fi un ton de moarte pentru prezența sa pe internetul mondial, relatează CNN Business.

Starea de spirit: Guvernul rus a declarat vineri că a decis să blocheze Facebook, invocând mișcările rețelei de socializare din ultimele zile de a impune restricții asupra instituțiilor media controlate de Rusia.

Deși Facebook nu este în niciun caz cea mai mare platformă din țară, blocarea acesteia poate fi o mișcare simbolică pentru a indica faptul că guvernul președintelui Vladimir Putin este pregătit să meargă după nume mari la nivel mondial dacă nu respectă linia partidului. (Instagram și WhatsApp, care sunt mai populare în Rusia și deținute și de compania-mamă a Facebook, Meta, nu au fost încă blocate).

Principalul organism de reglementare al telecomunicațiilor din țară, Rozkomnadzor, exercită presiuni asupra Google cu privire la ceea ce numește informații „false” și ar fi restricționat și Twitter. Alte platforme aleg să oprească singure operațiunile.
Separarea Rusiei poate să nu reprezinte o amenințare existențială pentru platformele tehnologice occidentale, dintre care unele își numără audiența în miliarde. Dar aceste mișcări au implicații majore asupra capacității rușilor de a accesa informații și de a se exprima liber. La un nivel mai fundamental, ar putea accelera și mai mult fracturarea internetului global așa cum îl cunoaștem.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.